„Am sunat să văd ce mai faci”

Info Adventist 3 noiembrie 2021

Uneori, avem nevoie doar de cineva care să ne întrebe: „Ești bine?”

Fără îndoială că în această eră digitală numărul modalităților în care oamenii pot să intre în legătură unii cu alții a crescut. În trecut puteai comunica fie față în față, fie prin intermediul unei scrisori. Apoi, au apărut telegrama, telefonul, radioul și televiziunea. Lucrurile au stat așa destul de mult timp, până când au apărut faxul, email-ul, mesajul text și rețelele de socializare. Dar mesajul aproape universal care a dăinuit peste ani, indiferent de canalul de comunicare, este simplu: „Ești bine?”

Desigur, parțial din cauza acestor canale, am ajuns aproape experți în formularea acestei întrebări în diverse moduri, cum ar fi: „Ce mai faci?”, „Este totul în regulă?” sau „Ce se întâmplă?” Și, de multe ori, continuăm imediat cu  un liniștitor: „Voiam să văd ce mai faci”.

Cei mai mulți dintre noi suntem binecuvântați să avem pe cineva care să reacționeze când ne vede obosiți, îngrijorați sau preocupați. Este o binecuvântare să fim înconjurați de prieteni sau colegi care sunt suficient de grijulii încât să observe când ceva poate nu este chiar în regulă. Există un impact și mai mare când o comunitate întreagă de oameni investește în starea noastră de bine, cum ar fi cercul de prieteni, o comunitate de credință sau un grup cu interese comune.

În rețeaua Adventist HealthCare, membrii echipei joacă un rol important în îndeplinirea acestui rol unii față de alții, față de pacienți și familiile lor. Această dispoziție de a crea o relație personală stimulează vindecarea și sănătatea și este elementul cheie în îndeplinirea misiunii rețelei de sănătate. Numiți-o misiunea „Ce mai faci?”.

Un pasaj biblic care ne reamintește de această lucrarea de slujire este cel din Matei 18:20: „Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor”. Îmi place ideea că atunci când chiar o grupă mică de doi sau trei oameni se adună, apare și Dumnezeu. Dumnezeu „vrea să vadă mereu ce mai facem”, pentru ca apoi să ne ajute să transmitem mai departe, celor din jurul nostru, harul și compasiunea Sa.

Dumnezeu reprezintă o parte reală și puternică a îngrijirii pe care o acordăm în cadrul rețelei Adventist HealthCare, influenţând fiecare aspect al lucrării noastre. Cred că providenţa lui Dumnezeu devine activă prin intermediul minţii noastre receptive, a mâinilor noastre înzestrate și a inimii noastre pline de compasiune, precum şi prin administrarea atentă a resurselor potrivite şi a mediului adecvat în vederea unei îngrijiri excelente. Ea poate să înceapă cu doar doi sau trei, dar mă simt copleşit când îmi imaginez ce putere se poate dezlănțui prin toate inimile și mâinile noastre unite într-o slujire consacrată!

În rugăciunile mele zilnice – atunci mă „consult” cu Dumnezeu – mă rog ca toți membrii familiei noastre din rețeaua Adventist HealthCare să fie bine. Mă rog ca Dumnezeu să apere și să binecuvânteze orice persoană și orice echipă – mare sau mică, în timp ce lucrăm împreună pentru a deveni mijloace pentru o vindecare plină de compasiune. Dumnezeu să vă binecuvânteze în lucrarea voastră de a vă interesa de cei din jur.

Autor: Terry Forde/ Adventist HealthCare

Sursa: Adventist Review