Info Adventist

Ce pot face adventiştii de ziua a şaptea în privinţa traficului sexual

Un cercetător prezintă aspecte legate de implicarea individuală și colectivă pentru a lupta împotriva unui flagel mondial.

„Justiția socială înseamnă să nu ne fie frică de cartierele roșii[i]”, a spus Cristian Dumitrescu în prezentarea sa din cadrul sesiunii de deschidere a Congresului privind justiția socială de la universitatea adventistă Andrews din Berrien Springs, Michigan, Statele Unite, pe data de 14 octombrie. „Trebuie să întâlnim oamenii acolo unde se află.”

În prezentarea sa online, Dumitrescu, profesor de misiune mondială și studii interculturale și cercetător la Adventist International Institute of Advanced Studies [Institutul Adventist Internațional de Studii Avansate] din Filipine, a discutat despre flagelul global al traficului sexual și despre ce pot face liderii, pastorii și credincioșii adventiști pentru a-i ajuta pe cei implicați.

Statisticile sunt de necrezut. Să luăm ca exemplu căsătoriile forțate. În 2016, a punctat Dumitrescu, 13 milioane de femei au fost forțate să se căsătorească la o vârstă fragedă. Mai mult de o treime sunt copile sub 15 ani, iar multe au doar nouă ani, a spus el.

Exploatarea ia mai multe forme, ceea ce demonstrează complexitatea traficului sexual, a spus Dumitrescu. Persoanele care într-un fel sau altul au ajuns să fie exploatate sexual împotriva voinței lor sunt foarte vulnerabile. Ele se simt folosite, respinse și judecate de alții, a explicat el. Chiar și creștinii simt adesea repulsie față de ele. „Situația lor este disperată pentru că nu pot decide ce li se întâmplă”, a spus el. Deși Biblia nu abordează problema în mod direct, a adăugat Dumitrescu, creștinii sunt chemați să abordeze nedreptatea socială, inclusiv exploatarea sexuală.

Cel mai măreț exemplu pe care îl avem cu privire la tratarea persoanelor marginalizate din societate, le-a amintit Dumitrescu participanților, este Isus. „Ucenicii Săi s-au simțit stingheri în prezența femeilor și au acționat conform prejudecăților”, a spus el, menționând, de asemenea, că Isus era interesat de reabilitare. Dumitrescu le-a amintit ascultătorilor săi că Isus le-a reabilitat, printre altele, pe femeia adulteră, pe femeia samariteancă și pe femeia siro-feniciană. Ar trebui să ne străduim să facem același lucru, a subliniat el.

Biserica creștină primară a practicat și ea dreptatea prin mila și grija față de cei nevoiași. „Dumnezeu ne cheamă ca, în calitate de creștini, să practicăm justiția socială, având grijă de cei săraci și asupriți”, a spus acesta. Iar acest domeniu include, a sugerat el, și exploatarea sexuală.

Dumitrescu a subliniat că această sarcină merge mai departe decât simpla predicare a unui mesaj de reabilitare. Pentru a arăta compasiune față de oamenii care suferă, trebuie să petrecem timp cu ei. „Justiția socială înseamnă acțiune”, a spus el. „Haideți să acționăm.”

După prezentarea lui Dumitrescu, participanții au avut timp suficient pentru a face schimb de comentarii și întrebări cu el și cu David Sedlacek, profesor de ucenicie și slujirea familiei la Universitatea Andrews. Dumitrescu și Sedlacek au discutat despre ce pot face credincioșii, pastorii și liderii adventiști pentru a călca pe urmele lui Isus cu privire la acest subiect complex, dar care poate avea ca urmare transformarea unor vieți.

Este suficientă simpla predicare a Evangheliei?

Câțiva participanți i-au întrebat pe participanții la discuție cum să răspundă unui credincios sau lider al bisericii bine intenționat care subliniază că tot ce trebuie să facem este „să predicăm Evanghelia”. „De ce pare că nu există o legătură între credințele biblice și viața reală? De ce este atât de răspândită apatia?” s-au întrebat unii. Sedlacek a explicat că, uneori, creștinii consideră că sunt scutiți de a-și îndeplini datoria în acest domeniu pentru că „este treaba guvernului”. Ni se întâmplă tuturor. „Când suntem mulțumiți, ne simțim bine și nu acordăm atenție la ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, a spus Sedlacek. „Și adesea trăim deconectați de aceste realități.”

Un alt element care uneori interferează cu răspunsul nostru este ceea ce Sedlacek a numit „mentalitatea noastră escatologică”. El a explicat: „Așteptăm cu nerăbdare Cerul, așa că suntem deconectați de realitățile pământești”. Dar nu ar trebui să fie așa, a subliniat el. „Când mă uit la Isus, [văd că] El nu a fost deconectat de realitățile lumii Sale; de asemenea, trebuie să fim foarte conectați și să ne pese de toate problemele care afectează lumea de astăzi.”

Dumitrescu a fost de acord, menționând faptul că dorința unor rezultate rapide ale eforturilor noastre misionare este uneori cel mai mare dușman al nostru. „Trebuie să ne schimbăm mentalitatea”, a spus el. „Trebuie să lucrăm cu acești oameni. Uneori, s-ar putea să nu botezăm pe nimeni, dar slujirea noastră le va schimba viața.”

El a sugerat, de asemenea, că ar fi bine ca pastorii și studenții la teologie să ia o pauză de la predicare pentru a petrece timp pe străzi. „Realitatea acestui Pământ vă va șoca”, a spus el. El a împărtășit cum și-a dus studenții să facă misiune în stradă. După acea experiență care le-a deschis ochii, „toți au spus același lucru”, a spus Dumitrescu. „Au spus: «Abia acum am devenit conștienți de aceste realități cărora nu le acordam atenție înainte».”

Paneliștii au fost de acord asupra faptului că și instruirea liderilor, inclusiv a pastorilor bisericii, este crucială. Aceștia ar trebui să devină conștienți de probleme și să se pregătească pentru a fi gata să răspundă la ele după cum este necesar și recomandat.

Ce pot face membrii Bisericii

„Ce pot face ca individ, ca biserică locală și în Biserica Adventistă în general?” a întrebat un participant. Potrivit lui Dumitrescu, ca individ sau biserică locală, este esențial să vezi mai întâi ce funcționează și ce nu. „Privește în jur; deschide ochii și urechile”, a fost sfatul lui. Acest sfat include dezvoltarea de relații cu oamenii sau organizațiile care lucrează deja în domeniu.

Colette Newer, director adjunct al Serviciilor Comunitare Adventiste în cadrul Diviziunii Nord-americane a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, a fost de acord cu acest lucru. „Avem nevoie de parteneriate pentru a lucra împreună cu oameni care sunt deja acolo. Când acționăm izolat, este foarte ușor să greșim”, a spus ea.

Sedlacek a afirmat că, deși nu sunt multe, unele biserici adventiste și-au asumat ca misiune lupta împotriva flagelurilor sociale, inclusiv a traficului sexual. „Acesta este genul de slujire pe care mi-aș dori să-l văd”, a spus el. „Mai mult din acest tip de slujire practică, pe teren”.

Dumitrescu a declarat că, în cadrul Bisericii, nu cunoaște nicio organizație și niciun departament adventist care să încerce în prezent să colaboreze cu organizații sau persoane individuale pentru a lupta împotriva traficului sexual. Este clar, au fost de acord participanții, că există o oportunitate de creștere în acest domeniu.

Potrivit lui Sedlacek, putem începe prin a ne educa pe noi înșine și următoarea generație cu privire la modul în care putem să ne protejăm. „Uneori, tinerele se supără pe familiile lor și fug”, a explicat el. „Ele devin astfel ținte ușoare [pentru traficul sexual].”

Sedlacek a adăugat că biserica poate vorbi și împotriva orașelor sau statelor în care prostituția este legală și care, de obicei, determină o creștere a traficului sexual.

Adventiştii pot contacta, de asemenea, organizaţii precum birourile regionale ale Agenţiei Adventiste pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor (ADRA), a fost sfatul dat de panelişti. Acestea reprezintă de obicei o opțiune mai bună pentru găsirea unui loc sigur pentru victimele traficului sexual sau ale violenței domestice. Mersul la poliție nu ajută întotdeauna, deoarece corupția și complicitatea autorităților înseamnă că unii proxeneți sunt protejați.

O mânie sfântă

Sedlacek a subliniat că trebuie să fim furioși și pe bună dreptate. „Dacă nu suntem, nu vom face nimic în această privință. Trebuie să ne înfuriem, așa cum Isus S-a înfuriat în fața nedreptății.”

Dumitrescu a fost de acord. „Trebuie să ne rugăm ca ochii noștri să fie deschiși”, a spus el. „Uneori vedem oameni pe stradă și nu ne dăm seama că pot fi victime sau infractori.”

Sedlacek a adăugat că rugăciunile noastre ar trebui să se înalțe la Cer atât pentru victime, cât și pentru răufăcători. Mai mult, a subliniat el, aceasta este o problemă care presupune existența unui sistem. „Ar trebui să ne rugăm ca întregul sistem să fie zdrobit”, a spus el. „Este un întreg sistem care trebuie distrus de Duhul Sfânt”.

Autor: Marcos Paseggi

Sursa: Adventist Review

[i] Cartierele roșii (red light districts) sunt denumirea generică pentru zonele în care se desfășoară activități de proxenetism și prostituție, denumirea provenind de la zonele astfel cunoscute din Amsterdam. (n. trad)