Întreita solie îngerească, un mesaj pentru zilele noastre

Info Adventist 28 octombrie 2020

Mai multe prezentări susținute în ultima zi a consiliului anual al Comitetului executiv al Bisericii Adventiste mondiale s-au concentrat asupra a ceea ce adventiștii numesc „întreita solie îngerească” sau mesajele celor trei îngeri.

Reprezentanți ai departamentelor, birourilor și comitetelor Bisericii mondiale le-au prezentat membrilor Comitetului executiv ceea ce fac sau intenționează să facă pentru a sublinia importanța și actualitatea soliilor din Apocalipsa 14:6-12.

Potrivit textului biblic, acele solii speciale sunt trei mesaje consecutive transmise de trei soli tuturor oamenilor. Prima solie îi cheamă pe toți să I se închine lui Dumnezeu pentru că, spune mesajul, „a venit ceasul judecății Lui”. A doua solie face apel la oameni să părăsească „Babilonul”, iar a treia solie îi cheamă să aleagă să nu se închine „fiarei și icoanei ei”.

Înțelegerea profetică adventistă leagă simbolurile de mișcări, puteri și evenimente istorice specifice și plasează acele trei solii în cadrul a ceea ce se cunoaște a fi „timpul sfârșitului”, înaintea glorioasei reveniri a lui Iisus pe acest Pământ.

Deoarece adventiștii cred că trăiesc, într-adevăr, în timpul sfârșitului, acceptarea întreitei solii îngerești poate schimba în mod semnificativ viața și experiența Bisericii.

Dar nu întotdeauna se întâmplă acest lucru.

Cred că diferența depinde de cel puțin trei lucruri: ce spunem despre întreita solie îngerească, cum o abordăm și de ce facem acest lucru.

Deși un răspuns detaliat la aceste întrebări poate depăși sfera acestui articol, cred că, dacă luăm în considerare unele sugestii, putem să stabilim un cadru pentru discuție și putem să oferim un posibil plan.

Mai jos, prezint pe scurt aceste sugestii.

  1. Nu considerați ca fiind de la sine înțelese cunoștințele pe care le aveți cu privire la întreita solie îngerească.

Membrii cu experiență ai bisericii pot fi familiarizați – sau cred că sunt familiarizați – cu întreita solie îngerească. Cu toate acestea, membrii experimentați ai bisericii reprezintă o minoritate. Deși milioane de adventiști de ziua a șaptea au fost botezați în ultimii cinci ani, este foarte probabil ca milioane de membri să aibă dificultăți în a explica întreita solie îngerească și motivul pentru care este vitală pentru aceste timpuri. Deși se presupune că botezul are loc doar după cunoașterea doctrinei, unii lideri au recunoscut faptul că acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.

Această nevoie permanentă de instruire reprezintă, fără îndoială, motivația unor inițiative generale ale Bisericii mondiale. În cadrul unei prezentări susținute miercuri, 14 octombrie, directorul Institutului de Cercetări Biblice Elias Brasil de Souza a declarat că prezentările din cadrul săptămânii de rugăciune din luna decembrie și studiile școlii de Sabat se vor concentra asupra întreitei solii îngerești. În plus, Dan Houghton, membru al ASI, a menționat dezvoltarea unui curriculum pentru copiii din Diviziunea Nordamericană pentru a-i ajuta pe copiii adventiști să înțeleagă întreita solie îngerească începând chiar de la vârsta de cinci ani.

Și numărul din această lună al revistei Adventist Review se concentrează asupra întreitei solii îngerești. Fără îndoială, este un subiect care a mai fost abordat în articolele publicației oficiale a Bisericii Adventiste în ultimii 171 de ani. Cu toate acestea, de această dată, expunerea teologică și înțelegerea adventistă a subiectului sunt echilibrate de vocea cititorilor – membri ai bisericii cu vârste, experiențe și cunoștințe diferite – care au vorbit despre ceea ce înțeleg, despre ceea ce nu înțeleg pe deplin și care este poziția lor cu privire la aceste solii biblice. Aceste opinii reprezintă chiar mai mult decât atât, ele reprezintă un sondaj informal care pare să sugereze dacă adventiștii au sau nu succes în a le transmite membrilor informațiile esențiale cu privire la întreita solie îngerească.

În același timp, odată cu schimbarea generațiilor și cu creșterea diversității în cadrul Bisericii, este normală existența nevoii de învățare, reînvățare, reanalizare și repetare a acestei solii. Adventiștii nu ar trebui să presupună că dacă întreita solie îngerească a fost învățată o dată, esența acesteia a fost reținută și asimilată pentru totdeauna. După cum se întâmplă și cu alte subiecte și doctrine, sunt necesare o revizuire și o repetare conștiente și regulate.

Cu ceva timp în urmă, am participat la un eveniment adventist în cadrul căruia a fost repetată de zeci de ori sintagma „întreita solie îngerească”, însă aceasta nu a fost niciodată „tradusă” sau explicată pentru necunoscători. Deoarece știam despre ce este vorba – provin dintr-o familie de adventiști – am apreciat și chiar m-am bucurat de faptul că s-a pus din nou accentul asupra acesteia. Cu toate acestea, trebuie să recunosc faptul că, dacă aș fi fost musafir, nu aș fi înțeles despre ce vorbeau acei oameni.

Cred că această greșeală este mult prea frecventă, însă nu ne permitem să o tot repetăm.

  1. Cei trei îngeri din întreita solie îngerească… nu sunt chiar îngeri.

Biblia vorbește despre diferite tipuri de îngeri, unora menționându-le chiar numele. Însă adesea, în limbaj profetic, îngerul nu este o ființă supranaturală, ci un simbol pentru un sol uman. În contextul capitolului 14 din Apocalipsa, cei trei îngeri nu sunt îngeri, Babilonul nu este un oraș fizic, iar fiara nu se află pe tărâmul animalelor. De fapt, cei trei îngeri reprezintă trei grupuri de soli care trăiesc în timpul sfârșitului și care trebuie să proclame cele trei solii menționate în profeție. Astfel, mesajul este de origine cerească, însă solii nu sunt.

Realizarea acestui lucru are numeroase implicații. În primul rând, responsabilitatea de a transmite mesajul nu mai aparține unei făpturi dintr-o altă lume, ci este o sarcină clară încredințată unui grup de ființe umane care se întâmplă să trăiască pe Pământ la sfârșitul timpului profetic.

În al doilea rând, în calitate de „vase” umane, acestor bărbați, femei și copii li se poruncește să le transmită întreita solie îngerească altor bărbați, femei și copii astfel încât aceștia din urmă să și-o însușească. Chiar dacă este o problemă de viață și de moarte, aceste solii sunt complet ineficiente dacă cei care le primesc nu pot înțelege importanța lor practică. Asemenea Bibliei, întreita solie îngerească este eternă, însă ea trebuie contextualizată.

În acest context, prezentarea din 14 octombrie a adus în discuție inițiative care încearcă să ducă întreita solie îngerească „în stradă”. Printre acestea se numără și cea a Departamentului Slujirea Copiilor, care, potrivit directorului Linda Koh, constă în cărți cu animații pentru copii care vor face legătura între creație și răscumpărare. Acestea vor fi disponibile în engleză, spaniolă, germană și franceză.

Pe de altă parte, Sam Neves, directorul adjunct al departamentului comunicare din cadrul Bisericii Adventiste mondiale, a menționat faptul că liderii din domeniul comunicării contactează scriitori, graficieni și alți artiști din toată lumea pentru a începe dezvoltarea unor modalități inovatoare de a transmite aceste solii.

Cred că acestea sunt metode și inițiative lăudabile care au potențialul de a reduce decalajul dintre generații și de a prezenta soliile biblice folosind un limbaj pe care noile generații să îl înțeleagă și care să fie semnificativ.

  1. Întreita solie îngerească nu este o doctrină izolată.

Cred că transmiterea și explicarea întreitei solii îngerești sunt sortite eșecului dacă nu sunt prezentate în mod intenționat în legătură cu întreaga doctrină biblică. A discuta doar despre întreita solie îngerească este ca și cum am vorbi despre doctrina cu privire la Sabat fără creațiune sau despre planul de mântuire fără noțiunea păcatului.

Întreita solie îngerească nu există în vid; ea face parte din continuumul marii lupte dintre bine și rău și, în consecință, constituie nucleul Evangheliei și ar trebui abordată întotdeauna în acest cadru.

În timpul prezentării sale din aceeași zi, fostul director al Institutului pentru Cercetări Biblice Ángel Manuel Rodríguez a făcut un rezumat al teologiei întreitei solii îngerești, explicând modul în care solia se încadrează în planul de mântuire. Citându-o pe pioniera Bisericii Adventiste, Ellen G. White, el a citit: „Sacrificiul Domnului Hristos ca jertfă de ispășire pentru păcat constituie marele adevăr în jurul căruia se adună toate celelalte. Pentru a fi corect înțeles și apreciat, fiecare adevăr din Cuvântul lui Dumnezeu, de la Geneza la Apocalipsa, trebuie să fie studiat în lumina care vine de la crucea Golgotei.”[i]

Întreita solie îngerească, a spus Rodríguez, „este despre evanghelie, Mielul lui Dumnezeu fiind jertfit pentru răscumpărarea neamului omenesc”. Iar Ellen White ar fi fost de acord. În una dintre cele mai provocatoare declarații ale sale, ea a spus: „Mai mulți mi-au scris, întrebându-mă dacă solia îndreptățirii prin credință este solia îngerului al treilea și am răspuns: «Cu adevărat ea este solia îngerului al treilea».”[ii]

Astfel,  ca și în cazul tuturor doctrinelor fundamentate biblic, cred că accentul pus pe întreita solie îngerească va avea succes în măsura în care liderii, profesorii și instructorii adventiști o vor raporta la evanghelie și la mântuirea prin Iisus.

În același timp, noile generații vor considera argumentele ca fiind mai convingătoare atunci când vor fi susținute de o experiență care este în concordanță cu adevărul împărtășit. Astfel, proclamarea întreitei solii îngerești va fi mai eficientă atunci când cei cărora le este destinată văd că solii trăiesc la înălțimea idealurilor declarate. De exemplu, dacă adventiștii de ziua a șaptea nu redescoperă binecuvântarea Sabatului zilei a șaptea – sigiliul lui Dumnezeu – în fiecare săptămână, considerându-l a fi o desfătare, ziua sfântă a Domnului și demn de cinste (Isaia 58:13), ei îi pot face un deserviciu adevărului biblic pe care spun că îl proclamă.

Pe scurt, este posibil ca aducerea în centrul atenției a întreitei solii îngerești să schimbe viața și experiența Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea? Da. Cu ajutorul lui Dumnezeu și prin Duhul Sfânt, adventiștii ar trebui să depună toate eforturile pentru a nu pierde această oportunitate inegalabilă.

Sursa: Adventist Review

[i] Evanghelizare, pag. 190.

[ii] Advent Review and Sabbath Herald, 1 aprilie 1890.