Mii de biserici amenințate de planul Franței de a pune capăt separatismului musulman

Acasă 1 martie 2021

În timp ce un demnitar public solicită consimțământul cu privire la afirmația că „legea Republicii este superioară legii lui Dumnezeu”,  evanghelicii francezi avertizează că încercările de a pune capăt terorismului islamic vor duce la limitarea libertății religioase.

Frustrat de acțiunile teroriste desfășurate în ultimii ani de islamiștii radicali, parlamentul Franței dezbate o lege menită să pună capăt separatismului musulman.

Evanghelicii francezi se tem că bisericile lor vor deveni victime colaterale.

„Este pentru prima dată când, ca președinte al Federației Protestante a Franței, mă aflu în poziția de a apăra libertatea de închinare”, a spus François Clavairoly.

„Nu mi-am închipuit niciodată că în propria țară se poate întâmpla un lucru ca acesta.”

Intitulată oficial „Legea de susținere a principiilor republicane”, proiectul de lege de 459 de pagini a fost subiectul[1] unor dezbateri aprinse, primind peste 1.700 de propuneri de amendamente.

Ministrul de interne, Gérald Darmanin, a declarat în fața parlamentului că obiectivul legii este de a stopa „o preluare islamică ostilă a controlului care îi vizează pe musulmani”  care, „asemenea cangrenei, infectează unitatea noastră națională”.

În plus, atacuri teroriste recente au mobilizat cererea populară pentru mai multe măsuri de siguranță. În ultimii șase ani, Franța a suferit 25 de atacuri jihadiste sângeroase, soldate cu 263 de morți, și anume:

  • În ianuarie 2015, 17 persoane au fost omorâte în atacul de la Charlie Hebdo.
  • În noiembrie 2015, 131 de oameni au fost omorâți într-un atac terorist la Bataclan, în Paris.
  • În iulie 2016, 87 de persoane au fost ucise când un camion a intrat în mulțimea adunată pentru a sărbători Ziua Bastiliei.
  • În decembrie 2018, 7 oameni au fost uciși într-un atac desfășurat într-o piață de Crăciun.
  • În octombrie 2020, 3 oameni au fost înjunghiați mortal în timp ce se rugau într-o catedrală din Nice.

În 2018, coordonatorul Uniunii Europene pentru lupta împotriva terorismului a estimat[2] un total de 17.000 de musulmani radicali în Franța.

Printre prevederile importante ale proiectului de lege se numără monitorizarea mai atentă a asociațiilor religioase. Multe moschei au legături cu lumea musulmană, cu imami crescuți și educați în țări fără o moștenire în privința drepturilor omului și a libertății religioase. Potrivit Institutului Francez pentru Studii Demografice, aproape 82% dintre cetățenii musulmani provin din popoare ale Africii de Nord, cum ar fi Algeria, Maroc și Tunisia, locuri unde Franța a fost cândva putere colonială. Alți 8% provin din Turcia.[3]

Proiectul de lege le-ar interzice celor care nu sunt cetățenii francezi să conducă asociații, liderii acestora fiind obligați să semneze un „angajament față de valorile Republicii”, asigurându-se de faptul că membrii ei respectă valorile franceze. În plus, finanțările străine care depășesc suma de 12.000 dolari ar trebui raportate autorităților.

Mai mult de atât, acest proiect incriminează poligamia, căsătoria forțată și emiterea de „certificate de virginitate”, pe care uneori musulmanii le cer de la viitoarele mirese.

Proiectul de lege caută să combată impulsul separatist care are ca rezultat o „societate contrară”, potrivit președintelui Emmanuel Macron. Acesta promitea o astfel de lege în octombrie anul trecut. Pentru a realiza acest lucru, copiii începând cu vârsta de 3 ani trebuie educați într-un sistem oficial de învățământ.

De asemenea, pentru a preveni atacuri similare precum decapitarea unui profesor de școală care a comentat la clasă despre desenele animate[4] ofensatoare înfățișându-l pe profetul Mahomed, „legea Samuel Paty” va face din transmiterea în online a datelor personale o infracțiune motivată de ură.

Legea propusă este „utilă și necesară”, a spus șeful Consiliului francez al cultului musulman [Conseil français du culte musulman, CFCM]. Ea „este nedreaptă, dar necesară”, a declarat șeful Fundației seculare a islamului.

Franța are deja legi care pedepsesc asociațiile religioase pentru activități extremiste. Din 2018, 159 de instituții au fost închise, inclusiv 13 moschei. De asemenea, purtarea în public a  însemnelor religioase– cum ar fi hijabul[5] (vălul islamic) sau cruciulița – este ilegală în instituțiile publice.

Dar chiar și înainte de acest proiect de lege, Franța a extins sfera monitorizării legale. De luna trecută, o nouă lege le permite autorităților să strângă informații despre opiniile religioase și politice ale persoanelor suspectate a fi o amenințare la adresa siguranței naționale. Înainte, doar activitățile acestora puteau fi monitorizate.

„În Franța, nu am cunoscut niciodată până acum acest impuls puternic pentru control”, a afirmat Franck Meyer, președintele Comitetului protestant evanghelic pentru demnitate umană [Comité protestant évangélique pour la dignité humaine, CPDH].

„Este îngrijorător pentru toți cei care apără drepturile omului.”

Măsurile riscă să încalce Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789, carta fundamentală a Franței, care este la fel de importantă precum Constituția Franței. Însă noul proiect de lege își propune să revizuiască alte două documente istorice care definesc laïcité în Franța, propunându-și o abordare a religiei în contextul luptei ei cu Biserica catolică dominantă.

De fapt, protestanții au fost susținătorii acestei cauze.

Tradusă uneori prin „secularism” [sau „laicism”], laïcité corelează mai mult cu noțiunea americană de „separare a bisericii de stat”.

În 1901, Franța a promulgat o lege de reglementare a asociațiilor, care puteau fi și religioase. În 1905, o altă lege reglementa asociațiile dedicate închinării religioase – cum ar fi bisericile –, scutindu-le de impozite. (O lege din 1907 privea în mod special Biserica Catolică, însărcinând statul cu întreținerea clădirilor ei istorice și cerând aprobarea oficială a statului cu privire la episcopii ei. Această lege nu este propusă spre revizuire în actualul proiect de lege.)

Aceste reglementări laolaltă au definit termenul laïcité: neutralitatea statului, libertatea de exprimare a religiei și raportul de înregistrare în relația cu oficialitățile statului.

Printre promotorii ei s-a numărat Francis de Pressensé, un lider al Ligii Drepturilor Omului [Ligue des Droits de l’homme] și fiul unui cunoscut pastor evanghelic.

Dar astăzi, Consiliul național al evanghelicilor din Franța [Conseil national des évangéliques de France, CNEF] trage un semnal de alarmă. „Este cu siguranță o situație gravă”, a spus Clément Diedrichs, directorul general al CNEF. „Laïcité trebuie să apere organizarea liberă a grupurilor religioase, dar această lege va împiedica manifestarea religioasă în societate.”

Diedrichs s-a consultat cu musulmani, evrei, budiști și alți reprezentanți creștini în cadrul Conferinței Liderilor Religioși din Franța. „Noi avem o poziție unanimă care recunoaște riscurile posibile pe care această lege o reprezintă pentru libertatea religioasă”, a spus el. „Nimeni nu este mulțumit de această lege.”

Cu excepția, probabil, a populației seculare. Aproximativ o treime dintre cetățenii francezi se declară necredincioși sau atei. „Marea majoritate a francezilor consideră că legea propusă nu e importantă”, a spus Cheryl Cloyd, un misionar american care își are reședința în Franța de 26 de ani. „Sau chiar este un lucru bun, pentru că vor să se rezolva problema teroriștilor.”

Ca urmare, legiuitorii ezită, spune Diedrichs. „Unii care sunt, poate, de acord cu noi optează totuși pentru securitatea țării”, a declarat el. „În special, în termeni electorali, această opțiune aduce mai multe beneficii.”

Baptiștii liberi din Franța au evidențiat cinci aspecte ale proiectului de lege:

  • Bisericile trebuie să se înregistreze la fiecare cinci ani.
  • Oficialii vor monitoriza predicile pentru a identifica discursurile care incită la ură.
  • Nu va fi permisă școlarizarea la domiciliu din rațiuni religioase.
  • Declarațiile de finanțare străină vor include personalul misionar.
  • Liderii religioși nu pot fi educați în afara Franței.

„Putem să vorbim azi în Franța despre o laïcité fantomă?” s-a întrebat Jean-Raymond Stauffacher, președintele Uniunii Bisericilor Evanghelice Reformate.

„Toți sunt de acord că islamismul radical trebuie ucis în fașă, însă această lege, așa cum este formulată, nu are legătură cu scopul ei declarat.”

Frédéric Baudin, autor și pastor al Bisericii Evanghelice Libere din Aix-en-Provence, a evidențiat alte îngrijorări. Restricțiile de finanțare pot să îngreuneze construirea de clădiri pentru unele biserici mici. În plus, aproape toți trezorierii bisericilor sunt voluntari. Faptul că vor trebui să întocmească rapoarte mai multe îi va solicita și mai mult.

El se întreba dacă noua lege nu îi va împinge pe unii să evite înființarea oficială a unei asociații și, în schimb, să recurgă la metode ilegale.

Baudin a spus că unii în Franța sunt „laiciști” (adăugând echivalentul sufixului –ist echivalentului francez pentru secular și conferindu-i astfel o conotație negativă). „Există o laïcité excesivă care ia o formă anti-religioasă”, a spus el. „Dimpotrivă, adevărata laïcité garantează diversitatea de opinie. Ea reprezintă o neutralitate pozitivă.”

Evanghelicii francezi – care, în mod covârșitor,[6] își finanțează propriile biserici, respectă legea și practică binefacerea de două ori mai mult decât media populației franceze – spun că ei nu sunt doar paranoici. În timp ce discutau amendamente la proiectul de lege, oficialii au făcut vorbire recent de credincioșii protestanți.

„Evanghelicii reprezintă o problemă foarte importantă ”, a spus Darmanin[7], ministrul de interne, săptămâna trecută. „Evident, nu [o problemă] de aceeași natură ca cea a islamismului care produce atacuri teroriste și morți.”

Dar într-un alt interviu, i-a pus pe toți pe același plan.

„Nu putem să discutăm cu oameni care refuză să scrie pe hârtie”, a spus el[8], „că legea Republicii este superioară legii lui Dumnezeu”.

Marlène Schiappa, ministrul delegat responsabil cu cetățenia, în cadrul ministerului de interne, i-a acuzat[9] chiar pe evanghelicii francezi că cer certificate de virginitate, imitând un pretins trend american.

„Franța nu va câștiga nimic în lupta ei împotriva separatismului islamic, punând semnul egal între creștinism și islamism”, a spus Romain Choisnet[10], directorul de comunicare al CNEF. „Primul a modelat această naţiune pe care Republica a moştenit-o. Al doilea vrea să o înlocuiască.”

Ministerul de interne a retractat comentariile lui Darmanin. Într-o conferință pe Zoom cu peste 1.500 de participanți, Diedrichs a explicat poziția CNEF și a expus promisiunea oficialului guvernamental că „această experiență tristă nu se va mai repeta”.

De asemenea, el a transmis o reafirmare a guvernului privind comentariile lui Darmanin de anul trecut – cu ocazia aniversării a 10 de ani de la înființarea CNEF – în care ministerul de interne observa că „dacă un om este credincios el este adesea și un bun cetățean”.

Acest mod de abordare este relativ nou pentru evanghelici, fiind posibil după zece ani de implicare stăruitoare.

Dar Josias Sarda, prezbiter al Bisericii Evanghelice Protestante din Pau, localitate din sud-vestul Franței, a explicat că proiectul de lege nu își atinge obiectivul. Potrivit CNEF, 90% dintre cele 2.500 de biserici evanghelice sunt înregistrate[11] conform legii din 1905, care face acum obiectul revizuirii.

Între timp, musulmanii sunt aproape în întregime înregistrați conform legii din 1901, inclusiv CFCM, înființat în 2003.

Separarea este atât de severă încât Sarda se întreabă dacă nu este urmarea unui atac ecleziastic. Evanghelicii s-au înmulțit rapid în Franța și acum numără un milion. Între timp, populația musulmană a țării este estimată a fi între 3,3 și 5 milioane. El a propus crearea unui nou termen franțuzesc: evanghelicofobia.

Însă islamismul radical este o amenințare gravă la adresa Franței, a declarat Meyer, președinte al CPDH, care este și primar al unui sat mic din Normandia. El se teme că legea îl va împiedica să adopte o poziție creștină chiar și în nume propriu – în căsătoria dintre persoane de același sex, de exemplu.

Deși unele prevederi din proiectul de lege sunt justificate, știe din experiență proprie că altele nu sunt, afirmă acesta. În calitate de primar, el este obligat să monitorizeze toate familiile care au optat pentru școlarizarea la domiciliu, iar dacă undeva există o problemă de extremism, el o cunoaște.

„Credem că statul profită de această lege împotriva separatismului pentru a arăta cu degetul spre falșii vinovați”, a spus Meyer. „[Legea] spune că părinții care îi educă pe copiii lor acasă reprezintă un pericol pentru Republică.”

Deși 50.000 de copii sunt școlarizați la domiciliu, se suspectează că mulți alții sunt ascunși[12] în „școli clandestine” și îndoctrinați în [fundamentalismul islamic].

Cea mai bună formă de laïcité, potrivit lui Florent Varak, le permite evanghelicilor să ajungă la aceștia. Aproape 4 din 10 musulmani au raportat[13] că au suferit discriminări religioase. În timp ce încălcarea libertății religioase a creștinilor s-a menținut la un nivel ridicat în 2019 (1.052 incidente), încălcarea libertății religioase a musulmanilor a crescut cu 54% (154 de incidente).

„Modelul nostru este unul bun, pentru că le permite atât ateilor, musulmanilor și creștinilor să coexiste, să nu fie de acord și să discute probleme împreună”, a spus pastorul francez și directorul de misiune al organizației Encompass World Partners.

„Putem să lăsăm problema integrării în mâna statutului și să ne concentrăm asupra iubirii față de semenul nostru musulman, împărtășind Evanghelia fără frică sau presiune.”

Așadar, în ciuda provocării pe care această posibilă lege o poate crea bisericii, evanghelicii trebuie să rămână cu ochii ațintiți la Hristos, a reamintit Diedrichs, oficial al CNEF.

Este timpul să ne rugăm, nu să ne lamentăm. „Ne rugăm mult în Franța pentru biserica persecutată, dar când o mică problemă ne lovește aici, în Franța, ne plângem peste măsură de durerea noastră”, a afirmat el.

„Poate că acum este rândul nostru să trecem prin dificultăți și să perseverăm. Este normal să nu fim de acord cu statul, dar haideți să fim creștini care, înainte de toate, se încred în Domnul lor.”

Autor: Jayson Casper

Sursa: Christianity Today

 

[1] https://apnews.com/article/religion-emmanuel-macron-secularism-france-bills-d3146e80f369006ed6f5a0d8fe2bc1b2

[2] https://www.thenationalnews.com/world/europe/50-000-militant-islamists-in-europe-warns-top-security-chief-1.624849

[3] https://www.christianitytoday.com/news/2020/december/france-artsakh-karabakh-armenia-azerbaijan-turkish-diaspora.html

[4] https://www.christianitytoday.com/news/2020/november/france-muhammad-cartoons-arab-christians-charlie-hebdo.html

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Hijab

[6] https://www.lefigaro.fr/vox/societe/non-les-evangeliques-ne-representent-pas-un-probleme-tres-important-en-france-20210205

[7] https://evangelicalfocus.com/europe/10061/french-minister-of-interior-says-evangelicals-are-a-very-important-problem

[8] Idem

[9] Idem

[10] Idem

[11] http://evangeliquesdubas-rhin.fr/communique/separatisme-les-suggestions-du-cnef-pour-que-cette-loi-ne-devienne-pas-une-entrave-a-la-liberte-de-culte/

[12] https://apnews.com/article/religion-emmanuel-macron-secularism-france-bills-d3146e80f369006ed6f5a0d8fe2bc1b2

[13] https://www.state.gov/reports/2019-report-on-international-religious-freedom/france/