Picioarele ologului și nașterea Bisericii Creștine

Info Adventist 9 martie 2021

O descoperire rară fascinează cercetătorii Bibliei, iar printre cuvintele sale, Noul Testament are un număr de astfel de rarități. Unele dintre acestea sunt cuvinte care apar o singură dată, precum βάσεις (baseis), găsit în istoria vindecării de la Templu a ologului, din Faptele Apostolilor 3:1-10. Acest cuvânt (v. 7) este tradus, din greacă, cu ceva cu nimic mai sus de „picioare”.

În ciuda utilității lor, picioarele nu sunt privite cu respect atât de culturile din est, cât și de cele din vest. Așadar, de ce niște picioare ar fi în centrul unei minuni inauguratoare a Bisericii Creștine? De ce, în ciuda faptului că termenul obișnuit în Faptele Apostolilor pentru picioare este πόδες, Luca folosește cuvântul rar βάσεις pentru a le defini în această situație?

Resursa bogată pe care a folosit-o Luca în scrierea celor două volume pe care le găsim în Noul Testament este traducere grecească a Vechiului Testament – Septuaginta. Majoritatea referințelor la βάσις (picior) în Septuaginta implică fie Cortul Întâlniri din timpul Exodului, fie Templul lui Solomon. În oricare caz, poate defini baza sau elementul de susținere pe care un obiect stă, sau partea de jos a unei structuri, care este ancorată în pământ.

Picioarele (βάσεις) de argint (Exodul 26:19.32) și de aramă (Exodul 26:37 cf 27:10) susțineau stâlpii ridicați în Tabernacul, în timp ce atât altarul pentru jertfe (Exodul 29:13), cât și ligheanul (Exodul 30:18 cf v. 28 & 31:9) stăteau pe niște picioare (βάσεις) de aramă.

Secole mai târziu, Regele Solomon a făcut o treaptă (βάσεις) de aramă pe care a îngenuncheat înaintea lui Dumnezeu în timpul consacrării Templului (2 Cronici 6:13). În același timp, stâlpii de aramă ai Templului, împreună cu picioarele (βάσεις) lor au fost distruși de caldeeni, metalul fiind trimis în Babilon.

În Faptele Apostolilor 3, ologul stătea pe pământul curții celui de-al doilea Templu. Asemenea stâlpilor din Templul distrus al lui Solomon, dărâmați și cu picioarele (βάσεις) sfărâmate, el era lăsat pe pământ cu picioarele (βάσεις) sale care nu funcționau. Găsindu-l, asemenea unui stâlp căzut, Petru și Ioan l-au ridicat și i-au vindecat picioarele (βάσεις) bolnave. Minunea aceasta, realizată în perimetrul Templului, a marcat începutul restaurării lui Israel în Era Mesianică.

Această vindecare a introdus un Israel nou, cu un Templu spiritual construit din cei care cred în Isus. Puterea Duhului Sfânt, nu lucrarea umană, urma să construiască acest Templu – și prima minune realizată de Petru și Ioan a simbolizat acest adevăr.

Trecând de miracolul din Faptele Apostolilor 3, Noul Testament continuă să descrie natura acestui Templu spiritual (1 Corinteni 3:16-17; 2 Corinteni 6:16; Efeseni 2;19-22). Isus, Însuși, a confirmat că stâlpii, presupunând că sunt împreună cu picioarele (βάσεις) lor, vor fi oameni Săi: „Pe cel ce va birui îl voi face un stâlp în Templul Dumnezeului Meu, şi nu va mai ieşi afară din el.” (Apocalipsa 3:12a).

Astfel, distrugerea Templului lui Solomon, personificată în situația ologului din Faptele Apostolilor 3, a fost inversată prin restaurarea acestuia.

Clar, există o continuitate particulară în schimbarea aceasta a Templului, din forma lui veterotestamentară, în cea din realitatea noutestamentară, care a oferit lui Luca un motiv să utilizeze cuvântul βάσεις pentru picioare. Ideea aceasta ne poate ajuta să răspundem la întrebarea de ce a folosit Luca un cuvânt atât de rar utilizat pentru picioare în Faptele Apostolilor și de ce vindecarea ologului a fost așa de importantă în nașterea Bisericii Creștine.

Sursă:
Adventist Record