Pregătirea a comunicatorilor adventiști din Europa în domeniul jurnalismului

Info Adventist 30 iunie 2021

Transparența este moneda de schimb vitală jurnalismului.

Miercuri, 16 iunie, a avut loc cursul online de instruire în jurnalism pentru comunicatorii care lucrează în regiunea intereuropeană. Cu 45 de participanți, majoritatea din Italia, Germania și România, cursul a avut un real succes, potrivit organizatorilor. Scopul lui a fost de a le oferi tuturor angajaților Bisericii Adventiste de pe teritoriul intereuropean care lucrează în domeniul comunicării instrumentele necesare unei activități de un înalt profesionalism.

Costin Jordache, vorbitorul principal, slujește ca vicepreședinte pentru relații publice și marketing în cadrul Adventist HealthCare, un sistem de asistență medicală care funcționează în Maryland și Washington, DC. În ultimii douăzeci de ani, acesta a slujit în mai multe poziții, inclusiv în calitate de redactor de știri al revistelor Adventist Review și Adventist World. Jordache are un master în radio, televiziune și film și unul în administrarea afacerilor. Este specializat în mass-media strategică și leadership în comunicare, relații publice, predare și leadership organizațional.

Întâlnirea online a început prin intervenția lui Corrado Cozzi, fost director de comunicare al Diviziunii Intereuropene și organizatorul seminarului de instruire. Cozzi le-a urat tuturor participanților un călduros bun venit și i-a mulțumit lui Jordache pentru că a acceptat invitația. Apoi, acesta i-a încredințat conducerea programului lui Paulo Macedo, proaspăt numitul director de comunicare în cadrul Diviziunii Intereuropene, care, după o introducere scurtă, a demarat cursul de instruire.

Jordache a dedicat prima parte a cursului precizării diferențelor dintre relațiile publice și jurnalism, ambele fiind importante în cadrul societății și pentru vigoarea unei organizații.

El a explicat: „Adesea, nu există o distincție clară între cele două discipline, iar aceasta creează confuzie și lipsă de credibilitate. Jurnalismul nu este preocupat «să facă o impresie bună». Jurnalismul este preocupat să comunice fapte adevărate și să ajute comunitățile și publicul să le înțeleagă”. El a continuat: „Jurnalismul bun împărtășește în mod independent fapte, fără comentariul personal al jurnalistului. Tonul adesea triumfalist asociat relațiilor publice poate să aibă un impact negativ asupra credibilității unei organizații, dacă acel stil de scriere este substitutul jurnalismului. Scopul este acela de a fi cât mai obiectiv cu putință atunci când compui o relatare jurnalistică”.

Apoi, Jordache a mers mai departe descriind în detaliu diferitele tipuri de scriere jurnalistică și funcția lor.

Jurnalismul democratizat

Un aspect interesant a fost secțiunea dedicată „jurnalismului democratizat”. Jordache a recunoscut: „Smartphone-urile și accesul global la internet și la platformele sociale, i-au transformat pe toți în potențiali «jurnaliști»”.

Avantajele sunt că există mai mulți „ochi și urechi” în domeniu, disponibilitatea perspectivelor și opiniilor de la firul ierbii cu privire la un subiect sau la o știre și posibilitatea unei legături mai bune și mai profunde între instituțiile media și public. Pe de altă parte, dezavantajele sunt limitele neclare din spațiul digital între fapte, agendă, propagandă și marketing și apariția de «știri false», întrucât oricine poate «să raporteze știri».”

Transparența în jurnalism

Ca reacție la jurnalismul democratizat, cititorii și privitorii cer o mai mare transparență cu privire la sursele știrilor. Întrebarea centrală este aceasta: care este sursa acestui conținut și care este orientarea sursei? Mulți cititori doresc să știe cine a scris sau a produs o relatare, ce pregătire are și dacă editorul are o anumită orientare. Jordache a spus: „Transparența este importantă”.

„Milenialii”

Potrivit sondajelor recente, transparența se află printre valorile cele mai importante ale generației „milenialilor” (cei născuți între 1981-1994/6; 2 miliarde dintre locuitorii Terrei). În general, ei manifestă scepticism instituţional și tind, de cele mai multe ori, să aibă mai puţină încredere în instituţii, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să lucreze mai mult pentru a le câștiga și a le păstra încrederea.

„Atunci când milenialii sapă mai adânc, calitățile cele mai importante care fac o informație utilă sunt acelea că ei cunosc bine sursa (57%) și că acea sursă digitală este transparentă și bogată în referințe și linkuri (52%)”, a raportat un studiu despre mileniali și știri realizat de Institutul American de Presă și Centrul AP-NORC pentru Cercetarea Afacerilor Publice.

În continuare, Jordache a subliniat riscurile jurnalismului la comandă, practica strângerii și diseminării acelui tip de știri despre care un canal de știri știe că sunt dorite de publicul lui.

„În cazul în care conținutul este aliniat doar intereselor cititorului”, a precizat Jordache, „trebuie să-ți pui întrebarea: dacă alimentăm publicul cu ceea ce apreciază sau cu ceea ce dorește, suntem furnizori responsabili ai adevărului? Are societatea de câștigat, cu adevărat, dacă prezentăm doar un singur punct de vedere?”

În concluzie, Jordache a atras atenția asupra jurnalismului practicat de comunicatori în cadrul instituțiilor adventiste. El a urmărit să accentueze golurile care trebuie umplute, și anume: o acoperire mai mare a evenimentelor importante de la toate nivelurile Bisericii; un jurnalism mai solid și mai obiectiv – mai puțin text de relații publice și mai mult jurnalism de investigație – răspunzând mai mult la întrebarea „de ce?” decât la întrebarea „ce?”; o transparență corespunzătoare, care conduce la încredere; și, în cele din urmă, o colaborare mai strânsă între organizațiile adventiste din lumea întreagă pentru a crea și a disemina vești bune.

Sursa: Diviziunea Intereuropeană