Sugestii de lectură - Credințele mele

Info Adventist 13 noiembrie 2022

Există oameni influenți care marchează o epocă prin prestația lor științifică, artistică, filosofică sau religioasă. Unul dintre aceștia a fost Bertrand Russell.

Credințele mele, de Bertrand Russell, Ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2016.

Bertrand Arthur William Russell (1872-1970) a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanic. În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberalsocialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste categorii.

La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai  importanți logicieni ai secolului XX. A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigmă a filosofiei. Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbajuluiepistemologie și metafizică.

În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, ca  recunoaștere a lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.

Russell se descrie pe sine în 1947 ca fiind agnostic, spunând: „Totuși, referitor la zeii Olimpului, adresându-mă unei audiențe pur filosofice, aș spune că sunt un agnostic.  Dar, vorbind într-un limbaj uzual, cred că noi toți putem spune referitor la acești zei că suntem atei. În ceea ce îl privește pe Dumnezeul Creștin, voi adopta, cred, aceeași atitudine”. În cea mai mare parte a vieții sale de adult, Russell a considerat religia ca fiind ceva foarte asemănător cu superstiția și, în ciuda efectelor sale pozitive, îi rănește pe oameni. El credea că religia și perspectiva religioasă împiedică cunoașterea și induce teamă și dependență, că este cauza celor mai multe războaie, opresii și mizerie. A fost membru al Advisory Council of thr British Humanist Association și președinte al Cardiff Humanists până la moartea sa.

Dintre lucrările lui sunt traduse în română următoarele:

  • Autobiografia lui Bertrand Russell, trad. de Anca Bărbulescu, Editura Humanitas, București, 2018.
  • Credința unui om liber. Scrieri esențiale, vol.1, trad. de Dan Crăciun, Editura Vellant, București, 2018.
  • În căutarea fericirii, ed.a III-a, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2018.
  • Elogiul inactivității, trad. de Ciprian Șulea, Editura Vellant, București, 2018.
  • Eseuri sceptice, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2015.
  • Credințele mele, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2014.
  • Cunoașterea lumii exterioare, trad. de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2013.
  • Religie și știință, trad. de Monica Medeleanu, Editura Herald, București, 2012
  • Misticism și logică și alte eseuri, trad. de Monica Medeleanu, Editura Herald, București, 2011
  • Problemele filosofiei, Editura All, București, 2006
  • Istoria filosofiei occidentale, vol.1 & vol. 2, trad. de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005.
  • Idealurile politice: Puterea, trad. de Sergiu Bălan, Editura Antaios, Oradea, 2002.
  • De ce nu sunt creștin, trad. de Mihaela Iacob și Petru Berar, Editura BPT, București, 1980.

Zice autorul în Prefață despre prezenta carte: „În cărticica de față încerc să formulez ceea ce cred despre locul omului în univers și despre posibilitățile sale de a accede la o viață împlinită. În Icar mi-am exprimat temerile; în paginile care urmează îmi exprim speranțele. Dezacordul e doar aparent. Cu excepția astronomiei, omenirea nu a dobândit priceperea de a previziona viitorul; în sfera lucrurilor omenești putem vedea că există forțe ce contribuie la fericire și altele care favorizează nefericirea. Nu știm care din cele două va precumpăni, dar, pentru a acționa chibzuit, trebuie să fim conștienți de amândouă.”(.23).

Iar Alan Ryan, care prefațează ediția Routledge classics, spune despre ateismul lui Bertrand Russel: „Ateismul din Credințele mele este de cel de-al doilea fel, mai puțin inflamat. Tot ce este de cunoscut despre lume ni se dezvăluie treptat grație științei, și nu există temeiuri serioase de a presupune nici că sutem nemuritori, nici că în spatele mașinăriei universului stă un ceasornicar invizibil. Cu toate acestea, din carte nu lipsesc, ici și colo, săgeți veninoase la adresa rolului religiei în etică și politică. Russell folosește mai cu seamă prilejul de a-i învinui pe exponenții religiei că susțin contracararea suprapopulării prin războaie și foamete, dar totodată se împotrivesc controlului nașterilor prin contracepție, în favoarea căreia se pronunțau la acea vreme Margaret Sanger și alții.”(p.19).

Este o carte care trebuie citită cu atenție pentru a înțelege exact ce vrea să spună autorul de fapt. Argumentele sale merită atenșie fiindcă relevă gândirea unui agnostic și argumentele ateilor moderași.

Lectură urilă, critică și circumspectă…

Dr. Valeriu Petrescu