Sugestii de lectură - Fenomenologia religioasă în era globalizării

Info Adventist 14 august 2022

Ce se întâmplă cu religia în lumea globalizată în care trăim de ceva timp? Iată o întrebare îndreptățită care frământă mințile multor creștini.

Fenomenologia religioasă în era globalizării, de Andrei Crișan, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2020.

Din puținele informații despre autor rețin că este de religie ortodoxă. Are o licență și un master cu titlul Orientalismele între alte „isme”, în Europa Occidentală și un doctorat, avându-l ca îndrumător pe Pr. Prof. Univ. Dr. Emil Jurcan de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității  1 Decembrie 1918 din Alba Iulia. Prezenta carte ete, de fapt, teza de doctorat a lui Andrei Crișan.

Scrie Pr. Prof. Univ. Dr. Emil Jurcan, îndrumătorul de doctorat al autorului acestei cărți: „Cartea domnului Andrei Crișan, intitulată Fenomenologia religioasă în era globalizării, este, de fapt, finalitatea unei cercetări în cadrul doctoratului în teologie ortodoxă. Ea reprezintă o lucrare de pionierat între multe cercetări colaterale, care nu insistă însă pe această problematică și anume globalizarea și fenomenul religios dintr-o analiză teologică. Cartea de față reprezintă o lucrare aprofundată și foarte vastă. O consider o lucrare foarte importantă pentru abordarea concretă și contemporană a religiei, a credinței creștine, în cazul nostru, și lumea consumistă care s-a profilat începând cu mileniul al treilea și care, odată cu dezvoltarea sistemelor IT, a devenit tot mai agresivă, schimbând nous-ul sau mintea omului, transformându-l într-o ființă marcată de ideea de a acumula bunuri, chiar dacă acelea nu sunt de strictă trebuință. S-a ajuns în societatea mileniului al treilea la o stare de decădere spirituală și bulversare valorică în ceea ce privește lumea ca dar. Oamenii au început să vadă lumea foarte puțin ca dar și tot mai mult ca posesie.”(p.5).

Despre modul cum a utilizat bibliografia în întocmirea acestei lucrări, autorul spune: „Pe urmă, vom face o analogie a unor concepte care se regăsesc în ambele dimensiuni, atât în spectrul religios, cât și în cel ne-religios. Posibilele divergențe sau antinomii între cele două ambianțe(religios și laic) dorim să le tratăm echidistant, cu neutralitate, astfel încât la finalul fiecărui subiect discordant, să existe o concluzie clară și coerentă dintr-un punct de vedere ortodox.. Prin această metodă, dorim să acordăm cititorului sentimentul că veridicitatea tratării nu este lezată de o evenntuală părtinire în favoarea faptului că facem parte din Biserica Ortodoxă și informația să fie distorsionată în acest sens. Nu vom omite nimic din informațiile care o să le găsim, pe motiv că pot contrazice ceea ce vom avea de demonstrat. Îmi propun ca teza de doctorat să poată fi citită de oricine, fără prejudecăți care să confirme un oarecare subiectivism. Calitatea lucrării va fi dată de universalitatea folosirii ei.”(p.31).

În ciuda acestor afirmații privitoare la imparțialitate, autorul nu se poate abține să nu eticheteze anumite biserici creștine cu numele de „secte”: „Bineînțeles că acestă mișcare (Alianța Evanghelică) este numai un minuscul exemplu, însă marea pleiadă de mișcări misionarizante care au pătruns în teritoriile de influență americană sunt sectele neoprotestante.( sublinierea mea).”(p.432).

Lucrarea are 10 capitole:

1 – Ideea de globalizare și valențele ei;

2 – Lumea occidentală, între „secular” și „religios”. Estimări demografice.

3 – Imigrație și religie în Europa;

4 – Secularizarea;

5 – Religia și politica în globalizare;

6 – Religia între pluralitate și uniformizare în societatea globalistă;

7 – Reapariția păgânismului în spectrul religios european;

8 – Noile mișcări religioase și globalizați;

9 – Religiile tradiționale și globalizarea;

10 – Confesiunile creștine în contextul globalizării și interpretarea ortodoxă a acesteia.

O lectură utilă, interesantă, care beneficiază de munca de cercetare într-un domeniu de strictă actualitate. Trecerea în revistă a noilor mișcări religioase(cap.8) este un ajutor pentru înțelegera climatului religios contemporan, la fel cum este și situația noului păgânism(cap.7).

O lectură utilă care, însă, cere circumspecție, dar poate oferi multe informații utile.

Lectură utilă, atentă și critică…

Dr. Valeriu Petrescu