Info Adventist

Sugestii de lectură – Glafire – teme fierbinți ale creștinismului

Creștinismul rămâne un subiect de actualitate oricât de mult s-au străduit unii și alții să-i cânte prohodul. Ceea ce are viață divină nu poate fi distrus.

Glafire – teme fierbinți ale creștinismului, de Cristian Bădiliță, Editura Litera, Colecția Carte pentru toți, București, ediția a doua revizuită, 2021.

Cristian Bădiliță (n.1968) este  un teolog, eseist, traducător și poet român contemporan. A făcut liceul la Botoșani și Facultatea de Litere la Universitatea București. A studiat teologia la Seminario Conciliar din Madrid. Este doctor în istoria creștinismului antic al Universității Paris IV Sorbona cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude. Lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociației Eleniștilor din Franța. În perioda 1995-2012 a locuit în Franța unde s-a specializat în literatura patristică greacă și latină, făcând parte și din grupul de traducători ai „Bibliei de la Alexandria” sub coordonarea lui Marguerite Harl.

A debutat cu  poezie în revistele: Ateneu și  Cronica ieșeană încă din timpul liceului.

A predat limbă și literatură greacă veche la Universitatea din Timișoara. În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din București, organizând două colocvii internaționale despre Ioan Casian și despre actualitatea Părinților Bisericii. A organizat un al treilea colocviu internațional, despre patristică și ecumenism, în cadrul Universității din Constanța. Cele trei volume ale respectivelor colocvii, ca și teza de doctorat, au apărut la editura pariziană Beauchesne. Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom și Fundația Anonimul. A coordonat prima editare științifică a scrierilor lui Nicolae Steinhardt, apărute la editura Humanitas. A fost fellow al Institutului de cultură din Trento și al Wissenschaftskolleg zu Berlin. Pe 22 decembrie 2009 a lansat revista electronică OGLINDANET. În luna mai 2011 a devenit membru fondator al Asociației Culturale OGLINDANET.

Cristian Bădiliță a fost implicat în mai multe scandaluri generate de afirmațiile lui la adresa Bisericii Ortodoxe Române. (…). În anul 2011, Cristian Bădiliță a făcut publică scrisoarea sa adresată episcopului greco-catolic Virgil Bercea de la Oradea prin care îi cerea acestuia să fie primit în comunitatea păstorită de el și afirma că părăsește Biserica Ortodoxă Română. La începutul scrisorii, Bădiliță afirmă: În 1991 am recunoscut oficial, prin semnătură, la parohia romano-catolică din Botoșani, autoritatea Papei, fără să renunț vreo clipă la tainele, tradiția sau ritualul ortodoxiei. Ar fi fost inutil, stupid și neloial. Am crezut că prezența mea în BOR va mișca lucrurile spre normalitate, dar acum sunt convins că acest lucru nu se va produce.

În anul 2015, Cristian Bădiliță a intrat într-un nou scandal după publicarea unui scurt articol cu titlul Talibanizarea orașelor din Romănia trebuie să înceteze. La începutul articolului, acesta afirmă următoarele: De ani și ani de zile orașele din Romania trăiesc un fenomen întâlnit doar în țările musulmane: agresiunea sonoră din partea bisericilor ortodoxe. Aproape fiecare biserică ortodoxă din spațiul citadin românesc dispune de o stație de amplificare, iar slujbele sunt transmise SISTEMATIC pe sute, uneori mii de metri distanță în afara lacașului de cult. Acest lucru este inadmisibil într-o țară membră a Uniunii Europene. Bisericile sunt lăcașuri de cult rezervate credincioșilor; spațiul public este rezervat tuturor locuitorilor unui oraș; a transmite o slujbă religioasă în spațiul comunitar reprezintă o flagrantă încălcare a libertăților cetățenești; nimeni dintre noi nu este obligat să asculte o slujbă creștină pe stradă sau în propria locuință, asa cum, din pacate, se întampla în România. Afirmațiile sale au stârnit reacția mai multor clerici ortodocși, în frunte cu Arhiepiscopul Calinic Botoșăneanul, pe atunci arhiepiscop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

În anul 2021, într-un interviu acordat publicației Weekend Adevărul, Cristian Bădiliță a făcut o serie de afirmații controversate la adresa islamului și a ortodoxiei. După ce a spus că: Islamul a fost de la bun început un proiect politic, Bădiliță a afirmat: Pe de altă parte, nu pot omite faptul că există o notă comună între ortodoxie și islam. Nu de ordin dogmatic, firește, ci de ordin comportamental, psihologic. Există trăsături comune: formalism, ritualism triumfal, anistorism, gregaritate, amalgamare a religiei și politicului, devalorizarea liberului arbitru și a libertății individuale.

„Glafirele” sunt lucrări făcute cu migală și răbdare, „încrustări” rafinate în metal sau în piatră. Autorul a ales acest titlu gândindu-se, probabil, la munca migăloasă de cercetare și alcătuire a unor astfel de texte.

Spune autorul despre această carte: „Volumul de față este rodul cercetărilor mele în materie de biblistică și patristică de-a lungul mai multor ani de zile, în diferite medii universitare, laice sau teologice. Fără să pot descrie „rețeta absolută”, aș spune că tipul de abordare a temelor combină analiza filologică și perspectiva istorică, pe de o parte, cu dezideratul teologic, pe de altă parte.”(p.7).

Volumul însumează o mulțime de teme, după cum urmează:

  • Maria Magdalena de la Dan Brown la Evanghelii și retur;
  • Iuda Iscariotenul între damnare și mântuire. Portrete ale celui de-al doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei;
  • Păcatul împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristică;
  • Ce pierdem ignorând literatura apocrifă;
  • Călătorii apocaliptice în jurul insulei Patmos;
  • Mitul îngerilor căzuți;
  • Traducerea Septuagintei în românește;
  • Dumitru Stăniloaie, afinitățile și idiosincraziile sale patristice;
  • Teologie și patristică în catolicismul secolului XX: pagini din jurnalul intim al bisericii, când nu mai avea șaptesprezece ani;
  • „Iuda Iscariotenul, până ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus!”;
  • „Biblia nu se apără cu strigăte și cu bicepși încordați, ci cu credință, bun-simț, știință de carte”.

Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române zice despre autor: „Cristian Bădiliță încântă și descântă texte vechi, explică aniversări uitate și sesizează întotdeauna esențele tari, ivite de dincolo de contingent și atinse de transcendent. Scrisul său surprinde și tulbură, pentru că el curge din talent frust, erudiție desăvârșită și acribie neegalată astăzi, centrate pe creștinismul timpuriu și Părinții Bisericii, pe toată aura ziditoare a credinței.”

Este o carte, pe care citind-o, avem acces la un alt unghi de a privi teme ale religiei creștine, perspectivă care poate fi diferită, dar, în acelaș timp, folositoare.

Lectură folositoare…

Dr. Valeriu Petrescu