Sugestii de lectură - Mass-media, religie, spațiu public

Info Adventist 14 martie 2021

Prezența religiei în spațiul public și în mass-media este o noutate care pare, unora, veche de când lumea, deși este un fenomen foarte, foarte nou.

MASS-MEDIA, RELIGIE, SPAȚIU PUBLIC, de Mihai Coman, Editura Polirom, Colecția Collegium/Media, 2020.

Mihai Coman (n. 1953) este  profesor universitar emerit, fondator al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Este absolvent al Facultății de Litere (1976), doctor în filologie (1985) și Doctor Honoris Causa al Universităților din Constanța și Craiova. Primul decan al Facultății de Jurnalism și Stiințele Comunicării, primul coordonator de doctorat în științele comunicării, creator al colecției Media a editurii Polirom (peste 50 de volume publicate din 1997), este considerat fondator al învățământului de jurnalism și comunicare în România; pentru contribuțiile sale a primit ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, în anul 2009. Până în 1989 s-a dedicat cercetarilor de antropologie culturală consacrate folclorului românesc. A publicat 8 volume de studii de mitologie, între care a fost re-editată vasta sinteza referitoare la mitologia animalieră (Bestiarul mitologic românesc, în1995) și alte cercetări sub titlul Studii de mitologie (2009). A publicat volumul de sinteză Introducere in antropologia culturala: mitul si ritul (2008).

Dupa 1989 a publicat volumul de referință Introducere in sistemul mass media (ajuns la editia a IV-a) si a coordonat cele doua volume din Manualul de jurnalism, devenit cartea de căpătâi a generații successive de tineri jurnaliști. In aceasta perioada a inceput sa elaboreze cadrele teoretice si analitice ale antropologiei mass media prin studii publicate in revistele Reseaux, Communication, Journalism Studies, Celebrity studies etc. In anul 2003, ca o sinteza a acestor investigatii, a publicat la Presses Universitaires de Grenoble cartea Pour une anthropologie des medias. In anul 2005 a publicat impreuna cu Eric Rothenbuhler volumul Media Anthropology la editura SAGE, lucrare devenită sursă autorizată pentru noua disciplină, antropologia mass media. A publicat de asemenea numeroase studii stiintifice in reviste si volume colective din străinătate consacrate transformărilor mass media din țările post-comuniste.

Domeniul său de cercetare este antropologia mass media (media events, arhetipuri și mituri în media, mass media și religia, etnografia audienței, socio-antropologia jurnaliștilor), fiind conform site-ului Universității din București „cel mai cunoscut cercetător român din domeniu”.

MASS-MEDIA, RELIGIE, SPAȚIU PUBLIC este o lucrare de cartografiere a unui domeniu, o sinteză savantă, dar accesibilă a dialogului contemporan dintre religie și instituțiile posmodernității” (p.7) (mass-media, industriile culturale, internet, spațiu public, marketing și branding etc). Este o lucrare științifică, deoarece corespunde standardelor de exigență ale specialiștilor, dar și abordabilă, întrucât prezintă clar și concis temele analizate. Volumul oferă o imagine de ansamblu, panoramică, asupra formelor mereu în mișcare prin care religia modelează instituții, produse și valori socioculturale moderne și este, la rândul ei, influențată de schimbările generate de acestea.

Volumul este structurat în opt capitole:

  1. Religia: definiții și caracteristici;
  2. Formele alternative: de la religiile populare la religiile metaforice;
  3. Religie și mass-media;
  4. Religie și internet;
  5. Religie și popular culture;
  6. Religie, politic și religie politică;
  7. Religie și spațiul public;
  8. Religie, spiritualitate și economie de piață.

Volumul beneficiază de o Bibliografie generoasă, ceea ce oferă posibilitate celor interesați de a aborda și alte lucrări ale genului.

Explicând abordarea folosită în acestă lurare, autorul spune: „În primul rând, nu este o enciclopedie, un tratat exhauustiv care să abordeze absolut toate aspectele legate de religie și de relația acesteia cu societatea. M-am concentrat asupra fenomenelor care apar la întâlnirea religiei cu transformările generate de postmodernitate: cu instituții precum mass-media, cu noile forme de comunicare aduse de Internet, cu activitățile de marketing și publicitate, cu fenomenele sociopsihologice precum cultul celebrităților  sau aderarea la hiperreligii, cu procese precum comercializarea religiei, digitalizarea religiei, explozia Noilor Mișcări Religioase, sacralizarea brandurilor etc. În al doilea rând, cartea de față nu este o lucrare de teologie și nici una de filozofie, de psihologie sau de istoria religiilor – acestea sunt științe, discipline și domenii în care nu îmi revendic o cunoaștere aprofundată a teoriilor și metodelor de cerecetare și la care am făcut foarte rar, și numai când a fost absolut necesar, o succintă trimitere. Aceasta înseamnă că subiectele pe care le-am tratat aici ar putea fi privite cu totul altfel și ar putea fi interpretate cu ajutorul altor concepte și paradigme de cercetători care provin din științele amintite sau de teologi, cunoașterea aprofundată a religiilor oferindu-le acestora o viziune specifică și, în mod firesc, diferită de cea a acestei cărți.”(p.8-9).

O lectură utilă și foarte, foarte actuală.

Spor la citit, la înțeles și la…folosit…

Dr. Valeriu Petrescu