Sugestii de lectură - Sfinți păgâni, iudei și creștini – biografiile spirituale din Antichitatea târzie

Info Adventist 28 august 2022

Biografiile unor oameni care au trăit în epoci interesante pentru istoria Bisericii creștine și care au avut roluri influente în acele perioade sunt interesant de citit fiindcă ele oferă modele care merită să fie analizate.

Sfinți păgâni, iudei și creștini – biografiile spirituale din Antichitatea târzie, de Cristian Bădiliță, editura Litera, Colecția Cartea pentru toți nr.341, București, 2021.

Cristian Bădiliță (n.1968) este  un teolog, eseist, traducător și poet român contemporan. A făcut liceul la Botoșani și Facultatea de Litere la Universitatea București. A studiat teologia la Seminario Conciliar din Madrid. Este doctor în istoria creștinismului antic al Universității Paris IV Sorbona cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude. Lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociației Eleniștilor din Franța. În perioda 1995-2012 a locuit în Franța unde s-a specializat în literatura patristică greacă și latină, făcând parte și din grupul de traducători ai „Bibliei de la Alexandria” sub coordonarea lui Marguerite Harl.

A debutat cu  poezie în revistele: Ateneu și  Cronica ieșeană încă din timpul liceului.

A predat limbă și literatură greacă veche la Universitatea din Timișoara. În 2001 a început o colaborare cu New Europe College din București, organizând două colocvii internaționale despre Ioan Casian și despre actualitatea Părinților Bisericii. A organizat un al treilea colocviu internațional, despre patristică și ecumenism, în cadrul Universității din Constanța. Cele trei volume ale respectivelor colocvii, ca și teza de doctorat, au apărut la editura pariziană Beauchesne. Tot în cadrul Colegiului Noua Europă a coordonat, din 2003 până în 2011, împreună cu Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, traducerea comentată a Septuagintei, proiect publicat în colaborare cu editura Polirom și Fundația Anonimul. A coordonat prima editare științifică a scrierilor lui Nicolae Steinhardt, apărute la editura Humanitas. A fost fellow al Institutului de cultură din Trento și al Wissenschaftskolleg zu Berlin. Pe 22 decembrie 2009 a lansat revista electronică OGLINDANET. În luna mai 2011 a devenit membru fondator al Asociației Culturale OGLINDANET.

Cristian Bădiliță a fost implicat în mai multe scandaluri generate de afirmațiile lui la adresa Bisericii Ortodoxe Române. (…). În anul 2011, Cristian Bădiliță a făcut publică scrisoarea sa adresată episcopului greco-catolic Virgil Bercea de la Oradea prin care îi cerea acestuia să fie primit în comunitatea păstorită de el și afirma că părăsește Biserica Ortodoxă Română. La începutul scrisorii, Bădiliță afirmă: În 1991 am recunoscut oficial, prin semnătură, la parohia romano-catolică din Botoșani, autoritatea Papei, fără să renunț vreo clipă la tainele, tradiția sau ritualul ortodoxiei. Ar fi fost inutil, stupid și neloial. Am crezut că prezența mea în BOR va mișca lucrurile spre normalitate, dar acum sunt convins că acest lucru nu se va produce.

În anul 2015, Cristian Bădiliță a intrat într-un nou scandal după publicarea unui scurt articol cu titlul Talibanizarea orașelor din România trebuie să înceteze. La începutul articolului, acesta afirmă următoarele: De ani și ani de zile orașele din România trăiesc un fenomen întâlnit doar în țările musulmane: agresiunea sonoră din partea bisericilor ortodoxe. Aproape fiecare biserică ortodoxă din spațiul citadin românesc dispune de o stație de amplificare, iar slujbele sunt transmise SISTEMATIC pe sute, uneori mii de metri distanță în afara lăcașului de cult. Acest lucru este inadmisibil într-o țară membră a Uniunii Europene. Bisericile sunt lăcașuri de cult rezervate credincioșilor; spațiul public este rezervat tuturor locuitorilor unui oraș; a transmite o slujbă religioasă în spațiul comunitar reprezintă o flagrantă încălcare a libertăților cetățenești; nimeni dintre noi nu este obligat să asculte o slujbă creștină pe stradă sau în propria locuință, asa cum, din păcate, se întâmplă în România. Afirmațiile sale au stârnit reacția mai multor clerici ortodocși, în frunte cu Arhiepiscopul Calinic Botoșăneanul, pe atunci arhiepiscop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

În anul 2021, într-un interviu acordat publicației Weekend Adevărul, Cristian Bădiliță a făcut o serie de afirmații controversată la adresa islamului și a ortodoxiei. După ce a spus că: Islamul a fost de la bun început un proiect politic, Bădiliță a afirmat: Pe de altă parte, nu pot omite faptul că există o notă comună între ortodoxie și islam. Nu de ordin dogmatic, firește, ci de ordin comportamental, psihologic. Există trăsături comune: formalism, ritualism triumfal, anistorism, gregaritate, amalgamare a religiei și politicului, devalorizarea liberului arbitru și a libertății individuale. 

Spune autorul despre volumul de față: „Volumul a fost redactat în franceză, acum cinsprezece ani. Traducerea în română îmi aparține. Două capitole au apărut în Augustinianum(Roma), unul în Adamantius(Bologna). Proiectul a fost finanțat de Institutul de Studii Religioase din Trento și a constituit subiectul unei a doua teze de doctorat în cadrul Ecole Practique des Haute Estudes din Paris, sub conducerea lui Alain Le Boulluec. Mulțumesc profesorului Antonio Autiero, directorul Institutului din Trento, pentru disponibilitate, răbdare și susținere.”(p.12).

Iar despre subiectul cărții, autorul menționează: „Corpusul de lucru cuprinde așadar numai biografiile spirituale, ai cărui protagoniști sunt profeți, taumatologi, filosofi mistici, pe scurt, personaje care întrețin o relație specială cu divinitatea. Am lăsat deoparte Viețile lui Plutarh, ale lui Diogene Laerțiu și pamfletele lui Lucian. Intenția lor ideologică diferă de cea specifică biografiilor noastre.”(p.11).

Cartea are câteva capitole, după cum urmează:

1 – Theios Aner, „Bărbatul îndumnezeit”;

2 – Apollonius din Tyana, sfântul păgân;

3 – Origen, Constantin și Antonie: Modele creștine ale celor trei „funcții sociale”;

4 – Mulier virilis. Patru modele de femei creștine;

5 – Căile mântuire;

6 – Moartea-revelație. Adevăratul început al vieții;

7 – Clipa morții în literatura monahismului egiptean;

8 – Reflecții finale.

            O lectură interesantă pentru cei care doresc să afle mai multe despre epoca de început a creștinismului și despre complexitatea acelor vremuri.

Lectură utilă și îmbogățitoare de cunoștințe…

Dr. Valeriu Petrescu