Un apel fierbinte adresat de Ellen White delegaților înainte de sesiunea Conferinței Generale din Minneapolis, anul 1888

Acasă 22 octombrie 2021

Healdsburg, California [Statele Unite]

5 august 1888

Dragi frați care vă veți reuni la întâlnirea Conferinței Generale,

Suntem convinși că această reuniune va fi cea mai importantă întâlnire la care ați participat vreodată. Aceasta ar trebui să fie o perioadă în care să Îl căutăm sincer pe Domnul și în care să ne smerim inimile înaintea Lui. Sper că veți vedea această ocazie ca fiind cea mai prețioasă oportunitate să vă rugați și să vă sfătuiți împreună; iar dacă îndemnul apostolului de a-i privi pe ceilalți mai presus de noi înșine este urmat întocmai, atunci, în smerenie, cu spiritul lui Hristos, veți putea cerceta cu atenție Scripturile pentru a vedea ce este adevărul.

Adevărul nu are nimic de pierdut printr-o cercetare atentă. Lăsați Cuvântul lui Dumnezeu să vorbească pentru sine, lăsați-l să fie propriul său interpret, iar adevărul va străluci asemenea pietrelor prețioase în mijlocul gunoaielor.

Mi s-a arătat că mulți dintre pastorii noștri consideră lucrurile ca fiind de la sine înțelese și nu le cunosc personal, prin studierea atentă și critică a Scripturilor, indiferent dacă ceea ce cred este adevăr sau eroare. Dacă ar predica mai puțin astfel și ar petrece mult mai mult timp pe genunchi înaintea lui Dumnezeu, rugându-L să îi ajute să înțeleagă adevărul Cuvântului Său, astfel încât să îl cunoască ei înșiși și să stea pe o stâncă solidă, îngerii lui Dumnezeu i-ar însoți în eforturile lor.

O lenevie sublimă îi caracterizează pe mulți dintre pastorii noștri care doresc ca alții să cerceteze Scripturile pentru ei; iar aceștia iau adevărul de pe buzele celor din urmă ca fiind o certitudine, însă nu știu dacă acesta este adevărul biblic ca urmare a cercetării personale sau a convingerii profunde aduse de Duhul lui Dumnezeu în inimile și în mințile lor.

Fiecare suflet să scape acum de invidie, de gelozie, de bănuieli și să își aducă inima în strânsă legătură cu Dumnezeu. Dacă toți vor face acest lucru, vor aduce pe altarul inimilor lor acea iubire arzătoare manifestată de Hristos pentru ei. Toți cei implicați vor fi caracterizați de bunătate și blândețe creștină. Nu vor fi certuri, deoarece slujitorii lui Dumnezeu nu trebuie să se certe. Nu vor fi partide; nu va fi prezentă ambiția egoistă.

Fiecare dintre oamenii noștri trebuie să înțeleagă mai profund adevărul biblic, pentru că vor fi chemați în fața consiliilor; vor fi criticați de minți ascuțite și critice. Una este să fii de acord cu adevărul și alta este să îl cunoști în urma studierii atente a Bibliei.

Ne-au fost descoperite pericolele, încercările și ispitele care ne stau în față, iar acum este momentul să facem eforturi pentru a ne pregăti să facem față ispitelor și pericolelor care ne stau în față.

Dacă sufletele neglijează aducerea adevărului în viețile lor și sfințirea prin adevăr, astfel încât să poată explica cu blândețe și teamă speranța care este în ele, vor fi măturate de valurile unora dintre numeroasele erori și erezii și vor fi pierdute. Vă rog, frații mei, de dragul lui Hristos, să nu aveți ambiții egoiste.

Atunci când vă veți întâlni în cadrul acestor adunări generale, vă rog să faceți eforturi personale pentru a vă curăța sufletul și duhul de orice influență care v-ar pângări și v-ar despărți de Dumnezeu. Mulți, foarte mulți vor fi pierduți deoarece nu și-au studiat Biblia pe genunchi, rugându-se sincer ca deschiderea Cuvântului lui Dumnezeu să le lumineze înțelegerea. Orice ambiție egoistă ar trebui lăsată deoparte și ar trebui să îi cereți lui Dumnezeu ca Duhul Lui să coboare asupra voastră așa cum a coborât asupra apostolilor care erau adunați laolaltă în Ziua Cincizecimii. „În Ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.” Fiecare inimă să fie supusă înaintea lui Dumnezeu. Prin credință vie, să obținem biruința asupra lui Satana.

Dacă toți cei care pretind a crede în Biblie ar crede că ea este Cuvântul lui Dumnezeu, metoda Lui de comunicare prin care învață fiecare suflet ce trebuie să facă pentru a fi salvat, cât de diferite ar fi efectele muncii lor!

Tocmai din cauza faptului că atât de mulți dintre cei care le prezintă Cuvântul lui Dumnezeu altora nu studiază cu sârguință Scripturile și nu sunt ei înșiși practicanți ai Cuvântului, ei cresc atât de puțin în har și pentru a ajunge la statura deplină de bărbați și femei în Hristos Isus. Aceștia preiau în mare măsură interpretarea Scripturilor de pe buzele altora, dar nu cercetează ei înșiși dovezile pentru a ști care este adevărul.

Toate neînțelegerile și controversele pot fi soluționate cu succes cu ajutorul mărturiilor vii ale Cuvântului lui Dumnezeu. Una dintre cele mai mari piedici în calea succesului nostru spiritual este marea lipsă de dragoste și de respect pentru ceilalți. Ar trebui să căutăm cu toată sinceritatea, prin orice cuvânt și faptă, să răspundem rugăciunii lui Hristos ca noi să fim una, după cum El este una cu Tatăl.

Ar trebui să depunem eforturi pentru a înfrânge indiferența față de ceilalți, iar tot ce ar putea duce la divergențe între frați ar trebui îndepărtat din mijlocul nostru. Iubirea lui Isus Hristos din inimă va mistui aceste lucruri mari sau mici care tind să dezbine inimile. Satana vede că în unitate există putere, iar în divergență și dezbinare există slăbiciune.

Avem nevoie de influența Cerului pentru ca atunci când privim fețele fraților noștri să ne gândim: „Aceștia sunt cei care au fost cumpărați cu prețul sângelui lui Hristos. Ei sunt prețioși în ochii Lui. Trebuie să îi iubesc așa cum m-a iubit Hristos. Aceștia lucrează împreună cu mine în câmpul care trebuie secerat. Trebuie să fiu într-o unitate perfectă cu ei; trebuie să rostesc doar cuvinte care să îi încurajeze și să îi ajute să înainteze pe calea lor.”

Frații mei, voi sunteți soldații lui Hristos, aflați într-un război crunt împotriva lui Satana și a oștirii sale, dar este dureros pentru Duhul lui Dumnezeu să îi bănuiți pe alții și să vă lăsați imaginația controlată de puterea marelui acuzator, a cărui misiune este să-i acuze zi și noapte înaintea lui Dumnezeu. Satana are soldați instruiți pentru lucrarea specială de a distruge unitatea pe care Hristos a instituit-o între frați printr-un sacrificiu atât de mare.

Trebuie să ne legăm unii de alții prin legături sacre de unire sfântă. Vrăjmașul este cel care creează partide și disensiuni, iar unii simt că fac lucrarea lui Dumnezeu atunci când întrețin prejudecățile și invidia între frați. Dumnezeu dorește ca între colaboratorii Săi să existe o ordine sacră, pentru ca ei să fie legați împreună de Domnul Dumnezeul lui Israel prin Hristos. Noi trebuie să fim credincioși, sinceri și să urmărim interesele celorlalți. Trebuie să îndeplinim în permanență ordinele comandantului nostru și să nu ne facem vinovați de faptul că ascultăm zvonuri îndreptate împotriva fraților noștri sau să îi bănuim de rău.

Interesele noastre trebuie să fie legate de cele ale fraților noștri și, fără îndoială, este lucrarea diavolului aceea de a crea suspiciuni și invidie între cele două ramuri ale lucrării din editurile noastre. Lucrăm pentru aceeași cauză și sub același stăpân. Este o singură lucrare, aceea de pregătire a poporului lui Dumnezeu în aceste zile din urmă.

Trebuie depuse eforturi pentru păzirea prosperității și a reputației acestor instituții, așa cum am face cu propria onoare și reputație. Tot ce se aseamănă cu vorbirea de rău, orice cuvânt care aduce a sarcasm, orice influență care i-ar dezonora pe frații noștri sau orice ramură a lucrării lui Dumnezeu sunt departe de rugăciunea lui Hristos. Satana lucrează ca rugăciunea lui Hristos să nu fie ascultată, iar El are ajutoare chiar în oamenii care pretind că fac lucrarea lui Dumnezeu.

Tot ce este spus pentru a crea suspiciune, pentru a-i discredita sau a-i dezonora pe cei implicați în aceste entități lucrează de partea lui Satana. Acestea nu fac decât să slăbească propriile noastre suflete și reprezintă o mare piedică în calea avansării lucrării lui Dumnezeu.

Timp de ani de zile mi s-a arătat că toate aceste lucruri Îl rănesc pe Duhul lui Dumnezeu și le oferă dușmanilor credinței noastre ocazia de a întreține concepții greșite cu privire la adevărul pe care lucrătorii lui Dumnezeu încercau să îl transmită. Unii dintre cei care cred că fac cu adevărat lucrarea Domnului sunt trădători ai cauzei. Ei lasă să le scape cuvinte despre care, dacă s-ar gândi, ar ști că îndeplinesc chiar scopul lui Satana de a crea disensiuni și de a separa inimile. Invidia este mai comună decât ne imaginăm, iar prejudecata este încurajată și întărită atunci când este tolerată în inimile celor care ar trebui să îi recunoască influența nefastă și să o îndepărteze din templul sufletului. Gelozia este la fel de necruțătoare ca moartea, însă Satana face din ea o ispită magistrală pentru a înstrăina nu numai prieteni, ci și frați.

Este timpul ca fiecare suflet căruia i s-au încredințat responsabilități să își cerceteze cu atenție inima în lumina candelei aprinse a Cuvântului lui Dumnezeu pentru a vedea dacă este, într-adevăr, înrădăcinată în credința și în dragostea adevărului. Spiritul dragostei față de alții, așa cum ni l-a exemplificat Hristos, ne va determina să analizăm îndeaproape fiecare impuls, fiecare gând și fiecare sentiment îngăduit în lumina legii sfinte a lui Dumnezeu, astfel încât inima să fie deschisă pentru a ști dacă respectăm sau nu principiile acestei legi sfinte.

Este o obligație pozitivă pe care Dumnezeu le-o impune sufletelor noastre pentru a aduce voința și spiritul nostru sub controlul influenței divine a Duhului lui Dumnezeu. Când vom face acest lucru ne vom ridica deasupra acestor sentimente ieftine și neconsacrate, iar pentru fiecare biruință obținută de frații noștri ne vom bucura de parcă am fi obținut-o noi.

Fraților, atunci când nu vom fi doar ascultători, ci și împlinitori ai Cuvântului, ne vom gândi mult mai puțin la sine și îi vom prețui pe ceilalți mai presus decât pe noi înșine. Cel mai mare blestem printre pastorii noștri este faptul că, în timp ce caută cele mai înalte locuri simțindu-se importanți și cu un nivel ridicat al stimei de sine, nu simt nevoia ca harul permanent al lui Hristos să conlucreze cu ei în eforturile lor. Tot ce ești atunci când ai un caracter, o curăție, o perseverență, o evlavie asemenea lui Hristos îți va oferi o poziție și îi va face pe alții să te aprecieze. Ar trebui să analizăm îndeaproape Cuvântul lui Dumnezeu. Veșmântul îndreptățirii de sine trebuie îndepărtat. Cuvântul lui Dumnezeu pe care îl luați în mână să fie studiat cu simplitate. Prețuiți-l, respectați-l și studiați-l cu sinceritate. Nu trebuie să ne stabilim mai întâi miza, iar apoi să interpretăm totul astfel încât să ajungem în acest punct fix. Acesta este unul dintre aspectele în care unii dintre marii noștri reformatori au eșuat, iar din acesto motiv, oameni care astăzi ar putea fi apărători puternici ai lui Dumnezeu și ai adevărului luptă împotriva adevărului.

Fie ca fiecare gând, fiecare cuvânt și fiecare purtare să aibă savoarea bunăvoinței și amabilității creștine poruncite de Scripturi. Dumnezeu vrea ca noi să învățăm în primul rând de la cuvintele vii, iar în al doilea rând de la El, cum să îi tratăm pe semenii noștri. Aceasta este rânduiala lui Dumnezeu.

Cuvântul lui Dumnezeu este principalul detector de erori; cu el trebuie să confruntăm totul. Biblia trebuie să fie standardul nostru pentru orice doctrină sau practică. Trebuie să o studiem cu respect. Să nu acceptăm nicio opinie fără să o comparăm cu Scripturile. Aici este exprimată autoritatea divină, supremă în materie de credință.

Cuvântul Dumnezeului celui viu trebuie să fie decisiv atunci în toate controversele. Atunci când oamenii amestecă propria inteligență omenească cu cuvintele adevărate ale lui Dumnezeu pentru a-i învinge pe cei cu care se contrazic, ei demonstrează că nu au un respect sacru pentru Cuvântul inspirat de Dumnezeu. Ei amestecă umanul cu divinul, comunul cu sacrul și depreciază Cuvântul lui Dumnezeu.

În cercetarea Scripturilor, trebuie să fim plini de o înțelepciune și de o putere mai presus de cele omenești, care vor înmuia și vor supune inimile noastre împietrite astfel încât să studiem Scripturile ca niște cercetători sârguincioși și să primim Cuvântul sădit în minte ca să cunoaștem adevărul așa cum este în Isus și să li-l transmitem și altora.

Dumnezeu nu cere doar interpretarea corectă a Scripturilor. El nu ne poruncește numai să cunoaștem adevărul, ci și să trăim adevărul așa cum este descoperit prin Isus. Trebuie să aducem în viața noastră, în relațiile cu semenii noștri, spiritul Celui care ne-a dat adevărul. Nu este suficient să căutăm adevărul ca pe comoară ascunsă, ci, dacă suntem împreună lucrători cu Dumnezeu, trebuie să respectăm condițiile stabilite în Cuvântul Său și să aducem spiritul lui Hristos în inimile noastre, astfel încât să avem o înțelegere clară și să devenim învățători competenți care să le prezentăm altora adevărul așa cum ne-a fost descoperit în Cuvântul Său. Ambasadorii lui Hristos trebuie să înlăture orice frivolitate, orice ironie, orice glumă, orice banalitate și orice gând ușuratic. Prin harul lui Hristos, mândria, invidia, bănuielile și gelozia trebuie învinse, iar asemănarea cu Dumnezeu trebuie să fie încurajată și manifestată în viață și în caracter. Trebuie să mâncăm trupul și să bem sângele Fiului lui Dumnezeu. Acest lucru înseamnă că trebuie să împlinim Cuvântul Său și să împletim în viața și în caracterul nostru spiritul și lucrările lui Hristos. Atunci suntem una cu Hristos, așa cum Hristos este una cu Tatăl. Privind la Isus, vedem cum fiecare atribut al lui Dumnezeu a fost reprezentat perfect în neprihănirea lui Hristos. Suntem schimbați privind la chipul Său. Atunci devenim părtași la natura divină, după ce am scăpat de stricăciunea care este în lume prin pofte.

Avem asigurarea că doctrina noastră este corectă și lipsită de orice neghină doar dacă facem zilnic voia lui Dumnezeu. Dacă facem voia Lui, vom cunoaște doctrina. Vom cunoaște adevărul în frumusețea sa sacră. Îl vom accepta cu venerație și cu o teamă dumnezeiască, iar apoi le vom putea prezenta celorlalți adevărul pe care îl cunoaștem. În această lucrare solemnă nu ar trebui să existe sentimente de superioritate sau de înălțare de sine.

Toți cei care au adevărul își permit să fie onești în discuții, deoarece adevărul le va aduce biruința. Aceasta este singura cale prin care Cuvântul lui Dumnezeu poate fi cercetat cu succes. În prezența sinelui, nu va exista o cercetare a adevărului în spiritul lui Hristos. Orice fariseism trebuie dat deoparte, iar toate presupunerile și toate opiniile preconcepute trebuie raportate la standardul adevărului.

Sufletul care este îndrăgostit de Dumnezeu și de lucrarea Sa va fi caracterizat de onestitate. În el nu va exista nicio obiecție, nicio eschivare de la adevăratul sens al Scripturii. Cuvântul lui Dumnezeu este fundamentul nostru pentru toată doctrina. Unii cred că dau dovadă de inteligență și de istețime dacă ridică probleme puțin importante și răstălmăcesc Scripturile astfel încât acoperă adevărul (Letter 20 din anul 1888, așa cum a fost publicată în The Ellen G. White 1888 Materials, pag. 38-46).

 

Material realizat de Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea * octombrie 2021 *12501 Old Columbia Pike, Silver Spring, Maryland, Statele Unite ale Americii 20904