Aproape 150 de lideri, cercetători și susținători ai libertății religioase din întreaga lume s-au reunit în cadrul celui de-al IX-lea Congres Mondial al International Religious Liberty Association (IRLA, Asociația Internațională pentru Libertate Religioasă), desfășurat în Silver Spring, Maryland, Statele Unite, în perioada 21-23 august.
Evenimentul internațional i-a invitat pe participanți să aibă în vedere „o înțelegere integrală a libertății religioase sau de credință, ca drept fundamental al omului”, au declarat organizatorii.
În discursul din 21 august, pastorul Ted N.C. Wilson, președintele Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, le-a urat „bun venit” participanților, amintindu-le accentul pus de Biserică de-a lungul timpului pe acest subiect.
„Pionierii adventiști… au văzut în libertatea religioasă o valoare incontestabilă, fără de care însăși natura noastră umană ar putea fi în pericolul de a fi diminuată și afectată”, promovând astfel „valoarea neprețuită a libertății religioase și fundamentul libertății însăși”, a declarat el.
Wilson a vorbit despre lupta pionierilor adventiști împotriva oprimării celorlalți, a sclaviei și a primelor încercări de a adopta legi duminicale. „Susținând libertatea religioasă, liderii adventiști au adoptat în mod oficial o poziție de solidaritate cu întreaga familie umană”, le-a reamintit el participanților.
Oare chiar credem?
În cadrul programului de deschiere, ambasadorul John Nay, președinte al IRLA, a reflectat asupra implicațiilor susținerii libertății religioase. „Noi declarăm a crede în libertatea religioasă pentru toți oamenii”, a spus el. „Dar oare chiar credem?” Nay i-a cerut audienței să treacă dincolo de susținerea libertății religioase a propriului grup, religios sau nu, iar susținerea lor să fie pentru toate ființele umane.
În același timp, a subliniat Nay, acceptarea libertății religioase pentru toți oamenii – atât pentru cei care cred, cât și pentru cei care nu cred – ne poate determina să punem sub semnul întrebării comportamentul nostru în raport cu alte grupuri. El a explicat că, deși avem dreptul să ne opunem unei legi din motive pur laice, ar trebui să fim foarte atenți atunci când folosim argumente religioase pentru a ne opune unui anumit proiect de lege.
„Întrebarea este în ce măsură este permis, chiar echitabil, să limităm drepturile civile ale altor persoane pe baza opiniilor noastre religioase?”, a spus el. „Sugerez că există o lipsă de consecvență, iar unii ar spune că este chiar o dovadă de ipocrizie, să pledezi pentru libertate religioasă, dar să te opui acordării de drepturi și libertăți acelora care nu sunt credincioși și să folosești raționamente religioase pentru motivarea acestei poziții.”
Un imperativ moral
După discursul lui Nay, secretarul general al IRLA, Ganoune Diop, a vorbit despre o înțelegere cuprinzătoare, bazată pe credință, a libertății religioase, pe care a definit-o ca fiind „dreptul de a mărturisi, a practica și a răspândi propriile convingeri fără a fi constrâns, intimidat sau manipulat”. Libertatea religioasă este „libertatea de a nu fi forțat să faci ceva care este împotriva propriilor convingeri sau împotriva propriei conștiințe”, a spus Diop. „[Este] un element central care ocupă o poziție vitală între libertate și drepturi.”
Crearea IRLA în urmă cu 130 de ani, a subliniat Diop, „este legată de convingerea că libertatea religioasă reprezintă un imperativ moral” care este „parte integrantă a chipului lui Dumnezeu în oameni”. El a subliniat: „Libertatea face parte din ceea ce suntem meniți să fim. Fără libertate suntem incompleți… [Iar] hotărârea de a contribui la conștientizarea libertății de gândire, de conștiință și de credință este necesară pentru ceea ce înseamnă să fim ființe umane”.
Un demers în desfășurare
Vorbitorul principal din deschiderea programului, Excelența Sa Adama Dieng, fost subsecretar general al ONU și consilier special al secretarului general al ONU pentru prevenirea genocidului, a vorbit despre o înțelegere integrală a libertății religioase într-o lume tot mai polarizată. Dieng, care a participat la procesele liderilor responsabili de genocidul din Rwanda, le-a reamintit participanților despre tot ceea ce s-a realizat în domeniul drepturilor omului și, în mod deosebit, în domeniul libertății religioase.
În același timp, Dieng a subliniat dificultățile cu care se confruntă orice demersuri de abordare a violărilor continue ale demnității oamenilor de pretutindeni. „Din păcate, acest drept [la libertate religioasă] este încălcat în mod constant de actori statali și non-statali”, a recunoscut el, menționând exemple contemporane din mai multe locuri din lume. Apoi, a făcut apel la demersuri pentru a întâmpina dificultățile existente.
Dieng a adăugat, totuși, că intoleranța și discriminarea „nu pot fi prevenite sau eliminate doar prin măsuri strategice. Reflectarea și eliminarea intoleranței manifestate în atitudini și practici necesită o educație continuă și dialog interconfesional”, a subliniat el.
Printre vorbitorii principali din cadrul evenimentului s-au mai numărat ambasadorul Sam Brownback, fost ambasador general al SUA pentru libertate religioasă, și Knox Thames, fost consilier special pentru minorități religioase în cadrul Departamentului de Stat al SUA.
În cadrul sesiunilor de dezbateri, participanții au fost invitați să reflecteze asupra istoriei, dificultăților și oportunităților actuale pentru susținătorii libertății religioase. Au fost incluse discuții despre naționalismul religios, atitudinile față de minoritățile religioase și idei de acțiune. De asemenea, participanții au vizitat Arhivele Naționale ale SUA din Washington, D.C., și au participat la banchetul de închidere și gala de premiere, organizate în apropiere de Casa Albă.
Despre IRLA
IRLA a fost înființată în 1893 de un grup de adventiști de ziua a șaptea preocupați de persecuții religioase și de discriminare. Organizația a fost creată pentru a susține libertatea religioasă a tuturor oamenilor, indiferent de credința și originea lor. „IRLA abordează probleme legate de libertatea religioasă și le oferă susținere și resurse persoanelor și comunităților afectate de persecuție”, au declarat liderii organizației. De asemenea, „încurajează dialogul și cooperarea între oameni cu diferite convingeri religioase și filosofice.”
Autor: Marcos Paseggi
Sursa: Adventist Review