Utilizarea inteligenței artificiale ne micșorează creierul. Ce e de făcut?

O psihoterapeută adventistă vorbește despre ultimele descoperiri și propune o cale de acțiune.

Utilizarea inteligenței artificiale ne micșorează creierul. Ce e de făcut?

O psihoterapeută adventistă vorbește despre ultimele descoperiri și propune o cale de acțiune.

Lucrând cu tineri, psihoterapeuta adventistă Carolyn Lim, din Singapore, a început să observe ceva ciudat. Când un client nou îi spunea ce l-a determinat să vină la terapie, adesea scotea telefonul și îi cerea permisiunea să citească ce scrisese despre sentimentele lui.

După câteva cazuri similare, Lim a realizat că formulările erau aproape identice. Aflând mai multe, a descoperit că tinerii îi cereau inteligenței artificiale(IA) să le spună cum se simt și care le sunt problemele. „Mi-am dat seama că împărtășeau o umbră a sinelui, dar nu pe ei înșiși”, a explicat ea.

Când le cerea să lase telefoanele și să vorbească din inimă, urma adesea o tăcere stânjenitoare. „Nu-mi amintesc cum mă simt”, îi răspundeau.

După cum avea să afle, acei tineri nu mai puteau exprima ce simțeau fără ca IA să le spună ce să spună.

Conectați, dar izolați

Lim a vorbit despre această problemă în cadrul convenției ASi din Divizia Asia de Sud-Pacific, desfășurate în Phuket, Thailanda. În expunerea sa, a prezentat efectele dăunătoare ale IA asupra dezvoltării creierului uman și a sugerat soluții.

Ea a explicat că Singapore se confruntă cu o criză mintală tot mai gravă, mai ales în rândul tinerilor. „Există dependență de vaping și bullying în școli, iar stresul este în creștere pentru că mulți își pierd locurile de muncă din cauza IA. În prezent, aproximativ 50% dintre absolvenți nu pot găsi un loc de muncă full-time”, a spus Lim.

În plus, tinerii aproape că nu mai comunică față în față. „Trimit doar mesaje și folosesc ChatGPT pentru a le formula. Este înfricoșător, pentru că nu realizează cât de mult pierd. Ne credem conectați, dar nu ne mai înțelegem unii pe alții.”

O sursă de stres și confuzie

Lim a explicat că tinerii primesc adesea răspunsuri contradictorii de la IA, ceea ce le mărește confuzia. Se simt tot mai pierduți și anxioși, mulți aparținând așa-numitei „generații impostor”, care zâmbește, dar în interior e golită de sens.

Unii ajung să evite conflictele și amână orice decizie, inclusiv discuțiile despre emoțiile lor. Alții se retrag complet — nu mai caută de lucru, nu mai au prieteni, iar numărul lor este în creștere în toată Asia.

Ce arată studiile științifice

„La început, IA este un asistent. Apoi devine consultant — «mai bine verific cu ChatGPT». În cele din urmă, devine partener sau poate chiar «șef»?”, a spus Lim.

Ea a citat un studiu al MIT Media Lab publicat în iunie 2025, care arată „efecte neurologice și comportamentale alarmante” cauzate de folosirea îndelungată a IA pentru scris, precum: scăderea conectivității cerebrale, mai ales a creativității și a memoriei; pierderea sentimentului că omul este autorul celor scrise și apariția unui stil „robotic, lipsit de suflet”; datoria cognitivă, adică o scădere a gândirii independente. „Oamenii nu mai gândesc singuri”, a spus Lim. „Iar creierul uman nu este făcut pentru asta — studiile arată că se micșorează.”

O cale spre vindecare

În consecință, Lim a început să organizeze terapii de grup pentru tineri, pentru a-i ajuta să „pună telefoanele jos și să vorbească între ei”.

La început, grupurile erau tăcute — „existau doar gesturi și expresii, fără cuvinte”. Prin artă, muzică și dialog, tinerii au început treptat să se deschidă. „Pe măsură ce lumea devine mai tăcută, durerea rămâne ascunsă. Rolul nostru în calitate de terapeuți este să o aducem la lumină.”

Soluția, spune Lim, nu este interzicerea IA, ci învățarea responsabilității digitale – discernământul este esențial.

IA ca instrument pentru bine

Paradoxal, Lim folosește IA pentru a crea cântece terapeutice pe baza discuțiilor de grup (fără a compromite confidențialitatea). „Uneori, muzica exprimă ceea ce nu pot să exprime cuvintele”, a explicat ea.

De asemenea, IA ajută tineri din medii lingvistice diferite să comunice între ei. „În Singapore, unde se vorbesc mai multe limbi, traducerea automată poate fi un instrument al conexiunii.”

O chemare spirituală

Ea a explicat că pacienții ei — care știu că este adventistă de ziua a șaptea — provin din medii religioase foarte diferite: hinduși, budiști și membri ai diferitelor confesiuni creștine. „Poate că nu o menționez niciodată pe Ellen White, dar cu siguranță parafrazez multe dintre principiile ei pentru a-i ajuta pe tineri să-și găsească direcția în viață — și sunt deschiși la asta”, a spus Lim. „Simt că practic evanghelizarea; poate nu într-un mod direct, dar fac tot ce pot pentru a ajunge la inimile lor.”

În ansamblu, a subliniat Lim, tot ceea ce face — ca și alți profesioniști adventiști — are și un scop misionar. „Trebuie să folosim toate mijloacele disponibile pentru a ajunge la inimile lor”, a spus ea. „Așa că întrebarea esențială pe care le-o pun este: «Cine este stăpânul tău? Cine te controlează?» Pentru că știm că, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă, Duhul Sfânt este acolo, gata să ne călăuzească în tot adevărul.”

Sursa: Adventist Review și Uniunea Adventistă

WhatsApp
Facebook
Telegram
Twitter
LinkedIn
Print