Adventiștii de ziua a șaptea consideră că toți bărbații și femeile sunt egali în în fața lui Dumnezeu, respingând bigotismul manifestat împotriva oricărei persoane, indiferent de rasă, naționalitate sau convingere religioasă. În plus, recunoaștem bucuroși faptul că și în alte confesiuni se pot găsi creștini sinceri, inclusiv în cea romano-catolică, și cooperăm cu toate agențiile și entitățile care caută să aline suferința umană și să-L înalțe pe Hristos înaintea oamenilor.
Adventiștii de ziua a șaptea caută să aibă o abordare pozitivă a altor credințe. Principala noastră sarcină constă în predicarea evangheliei lui Isus Hristos în contextul apropiatei Sale reveniri, fără a scoate în evidență punctele slabe ale altor confesiuni.
Convingerile adventiștilor de ziua a șaptea sunt bazate pe învățăturile biblice apostolice, având, astfel, multe doctrine comune cu credincioșii din alte biserici creștine. Cu toate acestea, avem, ca mișcare, o identitate specifică. Dorim să le transmitem speranța atât creștinilor, cât și necreștinilor, în timp ce ne concentrăm asupra calității vieții, care este deplină în Hristos.
Analizând perspectiva adventiștilor în special cu privire la romano-catolicism, ne vin în minte atât trecutul, cât și viitorul. Nu putem șterge sau ignora consemnările istorice cu privire la intoleranța și chiar persecuțiile care au caracterizat Biserica Romano-Catolică. Sistemul de conducere al acesteia, bazat pe învățături nebiblice precum primatul papal, a dus la abuzuri grave ale libertății religioase prin unirea Bisericii cu statul.
Adventiștii de ziua a șaptea sunt convinși de validitatea perspectivei lor profetice, conform căreia omenirea se apropie de sfârșitul timpului. Pe baza profețiilor biblice, ei cred că înainte de revenirea lui Hristos, Pământul va trece printr-o perioadă de tulburări fără precedent în care Sabatul zilei a șaptea, sâmbăta, va fi în centrul atenției. În acel context, ne așteptăm ca religiile lumii – principalii jucători fiind principalele confesiuni creștine – să se unească cu forțele care I se opun lui Dumnezeu și se opun Sabatului. Unirea Bisericii cu statul va duce, din nou, la ample persecuții religioase.
Acuzarea unei anumite confesiuni de încălcarea principiilor creștine nu ar fi o reprezentare corectă a istoriei sau a profețiilor biblice. Noi recunoaștem că, uneori, protestanții și chiar adventiștii de ziua a șaptea au manifestat prejudecăți și chiar bigotism. Dacă, în prezentarea învățăturilor biblice, noi, adventiștii de ziua a șaptea, nu reușim să manifestăm dragoste față de cei cărora ne adresăm, nu dăm dovadă de un creștinism autentic.
Adventiștii caută să fie cinstiți în abordarea celorlalți. Astfel, deși rămânem conștienți de ceea ce s-a întâmplat în trecut și ne menținem perspectiva cu privire la evenimentele finale, recunoaștem unele schimbări pozitive în catolicismul actual și ne exprimăm convingerea că numeroși romano-catolici ne sunt frați și surori în Hristos.
Această declarație a fost votată în data de 15 aprilie 1997 de Comitetul Administrativ al Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea și dată publicității de Biroul Președintelui Robert S. Folkenberg.