De-a lungul ultimelor decenii, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a simțit nevoia să-și declare clar, pe diferite căi, poziția cu privire la căsătorie, familie și sexualitatea umană. Aceste subiecte reprezintă cauza multor probleme cu care se confruntă societatea. Ceea ce timp de secole s-a considerat a fi o morală creștină elementară în contextul căsătoriei este acum tot mai des pusă la îndoială nu numai în societatea seculară, ci chiar și în interiorul Bisericilor creștine.
Instituțiile căsătoriei și familiei sunt supuse atacurilor, confruntându-se cu forțe centrifuge tot mai puternice care le distrug. Tot mai multe state au trecut de stadiul în care dezbat subiectul „uniunilor între persoane de același sex”, adoptând diferite legi, transformând astfel problema în una mondială. Dezbaterile publice au dat naștere unor emoții puternice. În acest context, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea își reafirmă cu claritate poziția.
Declarăm, fără nicio ezitare, că ne menținem vechea poziție, așa cum este exprimată de una dintre convingerile fundamentale ale Bisericii: „instituția căsătoriei a fost întemeiată de Dumnezeu în Eden. Isus a proclamat-o ca unire pentru toată viața dintre un bărbat și o femeie, într-o părtășie plină de iubire”1. Deși „păcatul a pervertit idealurile lui Dumnezeu pentru căsătorie și familie”, „legătura familială este cea mai strânsă, cea mai sensibilă și cea mai sfântă dintre toate relațiile umane”, iar „familiile au nevoie să experimenteze reînnoirea și reforma în relațiile lor” (O recunoaștere a importanței familiei, 1990)2. Dumnezeu „a instituit căsătoria ca fiind un legământ între persoane de sex diferit bazat pe unirea fizică, emoțională și spirituală în urma căreia va rezulta ceea ce Scriptura numește «un singur trup». „Unirea monogamă în relația de căsătorie dintre un bărbat și o femeie este (…) singurul loc acceptabil din punct de vedere moral pentru exprimarea relațiilor sexuale. (…) orice abatere de la această concepție înaltă înseamnă știrbirea idealului ei ceresc” (O afirmare a căsătoriei, 1996).3
Homosexualitatea este o manifestare a tulburării și deteriorării înclinațiilor și relațiilor umane, cauzate de intrarea păcatului în lume. Deși toată lumea este supusă naturii umane căzute, noi credem că „prin harul lui Dumnezeu și cu încurajarea comunității de credință, o persoană poate trăi în armonie cu principiile Cuvântului lui Dumnezeu” (Declarația referitoare la poziția Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea cu privire la homosexualitate, 2012).4
Credem că toți oamenii, indiferent de orientarea lor sexuală, sunt iubiți de Dumnezeu. Nu tolerăm disprețuirea sau batjocorirea vreunui grup, și cu atât mai puțin abuzarea lui. Cu toate acestea, Cuvântul lui Dumnezeu, care transcende timpul și cultura, nu permite un stil de viață homosexual. Opoziția Bibliei față de uniunile/căsătoriile între persoane de același sex este ancorată în modelul lui Dumnezeu cu privire la căsătorie oferit chiar de la crearea lumii (Geneza 1:26-28; 2:20-24), în legea divină (Leviticul 18:22; 20:13; 1 Corinteni 6:9-11) și în confirmarea explicită a unei relații maritale permanente, monogame și heterosexuale de către Isus (Matei 19:4-6).
- Adventiștii de ziua a șaptea cred…, „Căsătoria și familia”.
- Declarația publică O afirmare a familiei, dată publicității în data de 5 iulie 1990, în cadrul sesiunii Conferinței Generale din Indianapolis, Indiana, Statele Unite ale Americii.
- Declarație votată de Comitetul Administrativ al Conferinței Generale în data de 23 aprilie 1996.
- Declarație votată în cadrul sesiunii consiliului anual al Comitetului Executiv al Conferinței Generale, în data de 17 octombrie 2012.
Această declarație a fost aprobată și votată de Comitetul Executiv al Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea în data de 17 octombrie 2012.