Până când a fost chemat la tron, la vârsta de treizeci și cinci de ani, Iosafat avusese înaintea lui exemplul bun al regelui Asa, care aproape în toate situaţiile critice făcuse „ce este plăcut înaintea Domnului” (1 Împăraţi 15,11). Într-o domnie prosperă, de douăzeci și cinci de ani, Iosafat a

De-a lungul veacurilor care s-au scurs din vremea lui Ilie, raportul vieţii și lucrării lui a adus inspiraţie și curaj acelora care au fost chemaţi să stea de partea dreptăţii în mijlocul apostaziei. Şi pentru noi, peste care a venit sfârșitul veacurilor (1 Corinteni 10,11), el are o însemnătate deosebită.

Locul de refugiu al lui Ilie pe muntele Horeb, deși era neștiut de oameni, era cunoscut de Dumnezeu; iar prorocul obosit și descurajat nu a fost lăsat singur cu puterile întunericului, care apă-sau. La intrarea în peștera în care Ilie își găsise refugiul, Dumnezeu S-a întâlnit cu el, printr-un înger

Odată cu uciderea prorocilor lui Baal s-a deschis calea pentru aducerea la îndeplinire a unei puternice reforme spirituale în cele zece seminţii ale Regatului de Nord. Ilie prezentase poporului apostazia lui: îl chemase să-și umilească inimile și să se întoarcă la Domnul. Judecăţile Cerului fuseseră aduse la îndeplinire, poporul își

Stând înaintea lui Ahab, Ilie a cerut ca tot poporul Israel să fie adunat pentru a se întâlni cu el și cu profeţii lui Baal și ai Astarteei pe muntele Carmel. „Strânge”, a poruncit el, „pe tot Israelul la mine, la muntele Carmel, pe cei patru sute cincizeci de proroci

Pentru o vreme, Ilie a rămas ascuns în munţii de lângă pârâul Cherit. Acolo, timp de multe luni, i s-a asigurat în mod supranatural hrana. După aceea, când din cauza secetei care continua pârâul a secat, Dumnezeu i-a poruncit servului Său să-și caute adăpost într-o ţară străină. „Scoală-te”, i s-a

În Munţii Galaadului, la răsărit de Iordan, trăia în zilele lui Ahab un om al credinţei și al rugăciunii, a cărui lucrare neînfricată era destinată să oprească răspândirea rapidă a apostaziei în Israel. Departe de orice oraș renumit și neavând o poziţie înaltă în societate, Ilie Tișbitul a intrat totuși