De la moartea lui Ieroboam și până la arătarea lui Ilie înaintea lui Ahab, poporul lui Israel a suferit un declin spiritual continuu. Conduși de bărbaţi care nu se temeau de Iehova și care încurajau forme străine de închinare, un număr tot mai mare de oameni au pierdut repede din

Așezat pe tron de către cele zece seminţii ale lui Israel, care se răsculaseră împotriva casei lui David, Ieroboam, fostul slujitor al lui Solomon, era în situaţia să aducă reforme înţelepte atât în viaţa religioasă, cât și în cea civilă. Sub conducerea lui Solomon, el manifestase pricepere și o judecată

„Solomon a adormit cu părinţii lui și a fost îngropat în cetatea tatălui său, David. În locul lui, a domnit fiul său Roboam” (1 Împăraţi 11,43). La scurtă vreme de la urcarea pe tron, Roboam a venit la Sihem, unde se aștepta să primească recunoașterea oficială a tuturor seminţiilor: „Căci

În timpul domniei lui Solomon, Domnul i s-a arătat de două ori, aducându-i cuvinte de aprobare și de sfat – în viziunea de noapte de la Gabaon, când făgăduinţa înţelepciunii, bogăţiei și onoarei a fost însoţită de sfatul de a rămâne smerit și ascultător, și după consacrarea templului, când Domnul

Printre cauzele principale, care l-au condus pe Solomon la risipă și asuprire, a fost faptul că nu a mai menţinut și nu a mai întărit spiritul de jertfire de sine. Când la poalele muntelui Sinai, Moise a făcut cunoscut po-porului porunca divină: „Să-Mi facă un locaș sfânt și Eu voi