Construirea tabernaculului n-a început decât după un timp oarecare de la sosirea poporului Israel la Sinai, iar cortul cel sfânt a fost înălțat pentru întâia oară la începutul celui de-al doilea an al exodului. A urmat consacrarea preoților, sărbătorirea Paștelor, numărătoarea poporului și completarea diferitelor aranjamente esențiale pentru sistemul religios

La data creării lor, Adam și Eva aveau cunoștință de Legea lui Dumnezeu; ei cunoșteau cerințele ei; preceptele ei erau scrise în inimile lor. Când omul a decăzut prin călcarea Legii, aceasta nu a fost schimbată, ci a fost rânduit un sistem de îndreptare a lucrurilor, care să-l aducă pe

După sfințirea cortului întâlnirii, preoții au fost consacrați în slujbele lor sfinte. Aceste servicii de consacrare au ținut șapte zile, fiecare zi fiind marcată de ceremonii deosebite. În cea de-a opta zi, preoții și-au început slujba. Asistat de fiii săi, Aaron a adus jertfele cerute de Dumnezeu, apoi și-a înălțat

Porunca aceasta i-a fost comunicată lui Moise în timp ce se afla pe munte cu Dumnezeu: „Să-Mi facă un locaș sfânt, și Eu voi locui în mijlocul lor” (Ex. 25,8); și au fost date toate dispozițiile necesare pentru construirea tabernaculului, a cortului întâlnirii. Din cauza apostaziei lor, israeliții au pierdut

Cel dintâi efort al lui Satana de a răsturna Legea lui Dumnezeu – efort întreprins printre locuitorii fără păcat ai cerului – a părut, pentru un timp, a fi încununat de succes. Un mare număr de îngeri au fost amăgiți, dar așa-zisa biruință a lui Satana a avut ca rezultat

În timp ce Moise era absent, pentru poporul Israel a fost un timp de așteptare și de îndoială. Poporul știa că el se urcase pe munte cu Iosua, că intrase în norul de o deasă întunecime, care putea fi văzut de jos, de pe câmpie, odihnindu-se pe vârful muntelui, luminat

Curând după așezarea taberei la Sinai, Moise a fost chemat sus, pe munte, ca să se întâlnească cu Dumnezeu. El urcă singur cărarea cea prăpăstioasă și accidentată și se apropie de norul care arăta locul prezenței lui Iehova. Israel urma să fie într-o strânsă și deosebită legătură cu Cel Preaînalt,

De la Marea Roșie, oștile lui Israel au pornit din nou în călătoria lor sub călăuzirea stâlpului de nor. Priveliștea din jurul lor era foarte dezolantă – munți pleșuvi, pustii, pământuri sterpe și marea care se întindea până departe, cu țărmurile ei presărate cu cadavrele vrăjmașilor lor; și totuși ei

Când cererea pentru eliberarea lui Israel a fost prezentată pentru prima dată împăratului Egiptului, s-a dat avertizarea celei mai teribile plăgi. Moise primise porunca să-i spună faraonului: „Așa vorbește Domnul: ’Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut’. Îți spun: ’Lasă pe fiul Meu să plece, ca să-Mi slujească; dacă nu

Fiind înștiințat de îngeri, Aaron a plecat să-și întâmpine fratele, de care fusese despărțit atât de mult timp; și ei s-au întâlnit în singurătatea deșertului, în apropiere de Horeb. Aici au discutat ei, și Moise „a făcut cunoscut lui Aaron toate cuvintele Domnului, care-l trimisese, și toate semnele pe care-i